18 ani de la trecerea în veșnicie a Mitropolitului Antonie Plămădeală

29 august 2005 – A trecut la cele veșnice în Sibiu (înmormântat la Mănăstirea Sâmbăta), Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală (din botez Leonida).

FOTO: Mitropolia Ardealului

Anul acesta se împlinesc 18 ani de la trecerea în veșnicie a Mitropolitului Antonie Plămădeală. De aceea, în cadrul Sfintei Liturghii, în duh de rugăciune și comuniune, Părintele Mitropolit Laurențiu Streza a rostit o rugăciune pentru odihna sufletului vrednicului de pomenire Antonie Mitropolitul, iar la nivelul eparhiei se pregătește lansarea integralei Mitropolit Antonie Plămădeală.

Mitropolia Ardealului: Studii la Seminarul din Chișinău și „Nifon” din București (1937-1945). Facultatea de Teologie din București și Institutul Teologic Universitar din Cluj (1945-1949), cursuri de doctorat de trei ani la Institutul Teologic din București, care i-a conferit doctoratul în 1972, cursuri de specializare în Teologie și Filosofie la „Heythrop College” (Oxford și Londra), unde obține doctoratul în 1971.

Călugărit la Mănăstirea Prislop, județul Hunedoara, în 1949, mutat apoi la Slatina, în Moldova, hirotonit ieromonah. Condamnat politic de autoritățile comuniste și exclus din monahism. Episcop Vicar-Patriarhal, cu titlul „Ploieșteanul” (1970-1980), rector al Institutului Teologic din București (1971-1974), Episcop al Buzăului (1980-1982) și Mitropolit al Ardealului (1982-2005).

Unul din marii teologi contemporani, participant la numeroase întruniri ecumenice peste hotare, membru în Comitetul executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor; conducătorul delegațiilor ortodoxe române la Adunările generale de la Nairobi (1975) și Vancouver (1983); delegat la Adunările generale ale Conferinței Bisericilor Europene, la sesiunile Comisiei mixte de dialog între Biserica ortodoxă și romano-catolică etc.; membru de onoare al Academiei Române și al Academiei de Științe din Chișinău (1992).

Lucrări: Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, în Sfânta Tradiție și în teologia contemporană (1972, ed. a II-a, 1986); Ca toți să fie una (1979); Vocație și misiune în vremea noastră (1984); Tâlcuiri noi la texte vechi. Predici (1989); Cuvinte de zile mari (1989); Cuvinte duhovnicești (2000); Biserica în mers (2 vol., 1999). Lucrări de istorie a Bisericii și a culturii românești: Clerici ortodocși ctitori de limbă și cultură românească (1977); Un episod important din lupta pentru limba română (1978); Episcopi ai Buzăului în cultura românească, în vol. Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților (1983); Tradiție și Libertate în spiritualitatea românească (1983, ed. a II-a 1995); Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare (1984, arhiva Miron Cristea); Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985); Lupta împotriva deznaționalizării românilor din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar în vremea lui Miron Romanul (1874-1898), după acte, documente și corespondențe (1986), Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), după documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea (1986); Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente și corespondență (1987); Calendar de inimă românească (1988); Alte file de calendar de inimă românească (1988); Romanitate, continuitate, unitate (1988); De la Cazania lui Varlaam la Ion Creangă (1997); De la Filotei al Buzăului la Andrei Șaguna (1997); De la Alecu Russo la Nicolae de la Rohia (1997); numeroase studii publicate peste hotare; alte studii în revistele „Mitropolia Ardealului” și „Biserica Ortodoxă Română”; romanul „Trei ceasuri în iad” (1970, ed. a II-a 1993).

„Veşnica lui pomenire din neam în neam!”

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*