Mulți oameni cred că cititul în lumină slabă afectează permanent vederea, însă realitatea este diferită. De la mituri legate de sănătatea ochilor până la semnele care indică o urgență oftalmologică, dr. Corina Tudor, medic primar oftalmologie și doctor în Științe Medicale la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, spune ce este adevărat și ce nu când vine vorba despre protejarea vederii.
Foto: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
1. Mit sau adevăr: cititul în lumină slabă afectează vederea?
Este un mit că lumina slabă ar deteriora permanent vederea. Poate provoca temporar:
• oboseală oculară
• senzație de uscăciune oculară
• cefalee
• încețoșarea tranzitorie a vederii
• dificultăți de concentrare.
În lumină slabă, diametrul pupilei se mărește și ochiul necesită un efort crescut pentru focalizare. Pentru un confort vizual optim:
• citiți într-un mediu bine iluminat,fără reflexii directe în pagină/ecran
• efectuați pauze regulate( regula 20-20-20: la fiecare 20 min, privești 20 secunde la ~6 metri).
La copii, condițiile corecte de citit sunt importante mai ales pentru a preveni postura incorectă și oboseala oculară.
2. Ce semne indică faptul că un pacient trebuie să ajungă urgent la oftalmolog?
Există câteva simptome care nu trebuie ignorate și care impun consult oftalmologic de urgență:
• scăderea bruscă a vederii
• apariția de „musculițe volante” multiple, flash-uri luminoase sau o „perdea” în câmpul vizual – pot indica o dezlipire de retină
• durere oculară intensă, mai ales asociată cu cefalee, greață, vărsături și halouri în jurul luminilor (suspiciune de glaucom acut )
• congestie oculară însoțită de scăderea vederii sau sensibilitate intensă la lumină • vedere dublă apărută brusc – poate avea cauze neurologice
• traumatisme oculare sau expunere la substanțe chimice
În oftalmologie, timpul de intervenție este adesea decisiv pentru recuperarea vederii.
3. Cât de sigure sunt operațiile moderne de cataractă sau laser?
Operațiile moderne de cataractă sunt printre cele mai sigure și de succes intervenții chirurgicale, cu rate de succes peste 95%. Tehnica actuală – facoemulsificarea, eventual asistată de laser femtosecundă – este minim invazivă: incizia este foarte mică ~2 mm, intervenția durează ~15 minute, se realizează cu anestezie topică(picături), iar recuperarea vederii este extrem de rapidă.
Chirurgia refractivă cu laser (LASIK, SMILE, PRK) a avansat foarte mult.
Tehnologiile actuale permit corecții foarte precise, cu o predictibilitate excelentă și complicații rare. Este importantă selecția atentă a pacientului în raport cu metoda de corecție, iar evaluarea preoperatorie completă este esențială.
Bineînțeles, orice intervenție implică un anumit risc – infecție, dezlipire de retină, regresie a corecției – dar acesta este foarte scăzut și, când apar, complicațiile sunt în general tratabile. Recomandarea este să beneficiați de o informare corectă, un specialist cu experiență și o clinică dotată corespunzător.
4. Ce rol are alimentația în menținerea sănătății ochilor?
Sănătatea ochilor depinde direct de:
– Acizi grași omega-3 (pește gras, nuci, semințe de in) – ajută filmul lacrimal și au efect protector împotriva degenerescenței maculare
– Luteină și zeaxantină (spanac, kale, gălbenuș de ou, porumb) – pigmenții naturali ai retinei, cu rol antioxidant
– Vitamina A (morcovi, cartofi dulci, ficat) – esențială pentru vederea nocturnă și sănătatea corneei
– Vitaminele C și E (citrice, ardei, nuci, semințe), Zinc (carne, fructe de mare, leguminoase) – antioxidanți implicați în protecția cristalinului și retinei.
Studiile AREDS și AREDS2 au demonstrat că o anumită combinație de vitamine și minerale poate încetini progresia degenerescenței maculare.
Formula standard AREDS2:
• Vitamina C – 500 mg
• Vitamina E – 400 mg
• Zinc – 80 mg
• Cupru – 2 mg
• Luteină – 10 mg
• Zeaxantină – 2 mg.
Dieta mediteraneană, bogată în pește, legume verzi, fructe și ulei de măsline, este probabil cea mai bine documentată în beneficiul sănătății oculare. Nu în ultimul rând, hidratarea corectă și controlul afecțiunilor sistemice (diabet, hipertensiune) au impact direct asupra patologiei retiniene.
5. Ce tehnologii noi schimbă în prezent oftalmologia?
Trăim o perioadă cu adevărat fascinantă pentru oftalmologie. Câteva direcții importante:
– Tomografia în coerență optică (OCT) și OCT-angiografia – permit vizualizarea retinei și a vaselor oculare la nivel microscopic, neinvaziv, cu rol decisiv în diagnosticul precoce al multor afecțiuni: glaucom, degenerescența maculară, retinopatia și edemul macular diabetic, neuropatii optice
– Inteligența artificială – algoritmii care pot evalua retinopatia diabetică sau degenerescența maculară prin simpla analiză a unei fotografii de fund de ochi. – Lentilele intraoculare premium – multifocale, EDOF (cu profunzime extinsă de focalizare), care permit pacienților operați de cataractă să vadă bine la mai multe distanțe, fără ochelari.
– Terapia genică – primele tratamente pentru distrofiile retiniene ereditare sunt deja aprobate, iar cercetarea avansează rapid.
– Tratamentele anti-VEGF intravitreene – au transformat prognosticul în degenerescența maculară exudativă și retinopatia diabetică.
– Cross-linking-ul corneean – stopează evoluția keratoconusului, o boală care altădată ducea inevitabil la transplant cornean.
– Tehnicile de control a miopiei la copii – atropina diluată, lentile de contact ortokeratologice ( se poartă în timpul nopții și remodelează temporar corneea), lentile de ochelari cu design optic special care modifică defocusul periferic– domeniu care evoluează spectaculos.
