România ocupă primul loc la SĂRĂCIE, la nivel european. Conexiunea la Internet, un lux pentru români

România rămâne pe primul loc în top la capitolul sărăcie, la nivel european, context în care unul din zece români nu își permite o conexiune la internet.

Foto: pexels.ro

Anul trecut, aproximativ 2,4% din populaţia Uniunii Europene nu și-a permis o conexiune la Internet, ponderea fiind mai mare, de 7,6%, în rândul populaţiei expuse riscului de sărăcie, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat.

În rândul statelor membre, România şi Bulgaria sunt ţările unde 9,1%, respectiv 8,1% din populaţie, nu îşi permitea în anul 2022 o conexiune la Internet, spre deosebire de Finlanda şi Luxemburg, unde doar 0,3%, respectiv 0,4% din populaţia totală se confrunta cu o problemă similară.

De asemenea, diferenţa între populaţia totală şi populaţia expusă riscului de sărăcie în termeni de capacitate de a-ţi permite o conexiune la Internet, era vizibilă în 2022 în toate statele membre UE.

Din cauza sărăciei, conexiunea la Internet rămâne un lux pentru români/Foto: ec.europa.eu

Cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie şi care nu îşi permit o conexiune la Internet se înregistra în România (25%), urmată de Bulgaria (20,5%) şi Ungaria (16,5%). La polul opus, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Danemarca şi Finlanda (ambele cu 1%), urmate de Cipru şi Luxemburg (ambele cu 1,5%).

Ce nu își permit românii

Peste 40% dintre români nu își permit o masă adecvată care să conțină pește, carne sau produse vegetariene, potrivit raportului publicat de Eurostat în iulie 2023.

Dacă în 2021 peste 20% dintre tinerii români erau expuși riscului de sărăcie și deprivare socială, anul trecut proporția românilor săraci a ajuns la 34%.

Deprivarea materială severă, așa cum este definită de Eurostat, este caracterizată prin existența unor condiții de viață constrânse în mod drastic de lipsa de resurse.

Persoanele nu își pot permite:

  • să își plătească chiria sau facturile de întreținere,
  • să își mențină locuința la un nivel de încălzire adecvat,
  • să se confrunte cu cheltuieli neașteptate,
  • să mănânce carne, pește sau o proteină echivalentă o dată la două zile,
  • o săptămână de vacanță în afara locuinței,
  • un automobil,
  • o mașină de spălat,
  • un televizor color sau
  • un telefon.

Rata deprivării materiale și sociale semnificative (SMSD) este un indicator care arată lipsa severă a obiectelor necesare și dezirabile pentru un trai corespunzător.

Indicatorul face distincție între persoanele care nu își pot permite un anumit bun, serviciu sau activități sociale. Această rată este stabilită ca fiind procentul din populație care se confruntă cu lipsa forțată a multiplelor tipuri de deprivări atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel individual.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*