În cadrul unei conferințe de presă, Consiliul Județean Sibiu a făcut publice motivele și cifrele din spatele reorganizării Filarmonicii de Stat Sibiu, în contextul unui scandal public marcat de greve, acuzații și apeluri la protest. În ultimele săptămâni în spațiul public au apărut o serie de informații, dintre care unele complet lipsite de adevăr, iar reprezentanții CJ Sibiu au considerat esențial ca sibienii să fie informați corect și să se aducă date concrete.
Sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Potrivit declarației oficiale oferite de către Președintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, reorganizarea nu urmărește în niciun caz desființarea instituției de cultură, ci eficientizarea și adaptarea ei la realitățile bugetare ale anului 2025. Daniela Cîmpean a subliniat că „reorganizarea Filarmonicii de Stat este, și vă rugăm să o tratați ca pe o decizie responsabilă în interesul comunității. Nu înseamnă desființare, ci înseamnă salvare într-un context economic dificil”. S-au menționat de asemenea și constrângerile impuse prin OUG 156/2024 și Legea responsabilității fiscal-bugetare. Diminuarea populației județului Sibiu cu aproape 80.000 de locuitori a condus la o reducere semnificativă a bugetului alocat, inclusiv pentru cheltuielile de personal din instituțiile culturale. Bugetul alocat se calculează în funcție de numărul de cetățeni, iar această scădere demografică a atras după sine și consecințe economice. „Toate instituțiile publice trebuie să se încadreze în bugetele aprobate. Orice depășire este ilegală și atrage sancțiuni directe”, a declarat Cîmpean.
Economii anuale de peste 2 milioane lei prin externalizări
În sprijinul afirmațiilor sale, Consiliul Județean a prezentat exemple concrete de eficiență financiară. Unul dintre acestea se referă la cheltuielile salariale aferente unor posturi specializate în orchestră:
- Pianist (angajat solist): 25 de concerte/an, salariu brut anual de 180.840 lei. Dacă același pianist este contractat ca invitat, pentru același număr de concerte, onorariul total ar fi de 27.500 lei, rezultând o economie de 153.340 lei/an.
- Tubă (artist angajat): 17 concerte/an, salariu brut anual de 148.752 lei. Costul unui colaborator ar fi de 20.400 lei/an, ceea ce înseamnă o economie de 128.352 lei/an.
- Harpă (artist instrumentist): 18 concerte/an, salariu brut anual de 149.400 lei. Colaborarea externă pentru același volum ar costa 27.000 lei/an, deci o economie de 122.400 lei/an.
Aceste cifre ilustrează o direcție clară spre externalizarea unor posturi de nișă, în favoarea colaboratorilor ocazionali, după modelul altor filarmonici din țară.
Salarii de rang 1, scandaluri de rang 2: acuzații grave într-o instituție de cultură
Președintele Consiliului Județean a atras atenția asupra unor nereguli grave în cadrul instituției culturale aflate în conflict de muncă. Potrivit acestuia, deși artiștii beneficiază de salarii aferente funcțiilor de rang I, aceștia desfășoară activități specifice unui program de rang II, ceea ce le asigură venituri mai mari decât cele ale angajaților din alte instituții culturale. „Cu excepția Sibiului, toate celelalte 5 filarmonici aflate în grila superioară de activitate au program de 5 zile pe săptămână, respectiv luni – joi pregătire, iar vineri repetiție generală şi concert. Artiştii bucureșteni, aflați în aceeaşi grilă de salarizare cu colegii lor sibieni, au două concerte: joia și vinerea. În mod uzual, artiştii Filarmonicii de Stat Sibiu lucrează 4 zile pe săptămână, cu perioade în care, conform declarațiilor proprii, studiază individual la domiciliu (luni, marți miercuri repetiții -la sediul Filarmonicii maxim 4 ore, din care 40 minute pauză, 4 ore studiu individual acasă iar joi repetiție generală și concert). Ocazional, au loc concerte educative pentru copii sau concerte dedicate unor evenimente speciale (Ziua Europei, 1 Decembrie, Crăciun etc).”, au transmis reprezentanții CJ Sibiu.
În plus, liderii sindicali ar fi condiționat semnarea contractului colectiv de muncă de reducerea numărului de concerte și de acordarea unor plăți suplimentare. Situația s-a agravat, potrivit autorităților, prin apariția unor incidente deosebit de grave, confirmate de Poliție și Medicina Legală, printre care se numără inclusiv sechestrarea managerului și a altor membri ai conducerii.
Totodată, președintele CJ a subliniat că acțiunile de protest organizate de angajați au fost declarate ilegale prin hotărâri definitive ale instanței. Aceste greve au dus la anularea unor concerte și, implicit, la pierderea încrederii publicului.
În cele din urmă, cei mai afectați de acest conflict nu sunt nici artiștii, nici autoritățile, ci publicul fidel al Filarmonicii. Vorbim despre melomani care, în loc să se bucure de muzică, s-au confruntat cu uși închise, greve neanunțate sau concerte anulate în ultimul moment. Sunt oameni care iubesc cultura, care au plătit bilete și au venit cu încredere, doar pentru a se lovi de tensiuni interne și dezamăgire. Publicul sibian nu cere statistici sau justificări contabile. El cere muzică – nu scandal.
