Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a devenit primul spital de psihiatrie din România care a promovat în Parlamentul European, la Bruxelles, o campanie anti-stigmă și cauza pacienților cu afecțiuni psihice, în cadrul evenimentului „Breaking the Silence: Mental Health in Europe”.
Foto: Spitalul de Psihiatrie din
Sibiu
Evenimentul, găzduit de vicepreședintele Parlamentului European (PE), Nicu Ștefănuță, a reunit marți, europarlamentari, psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizațiilor europene și specialiști din domeniul sănătății mintale din mai multe state europene. Alături de Nicu Ștefănuță au fost prezenți și alți doi europarlamentari români, vicepreședintele PE, Victor Negrescu și Dan Barna.
În deschiderea conferinței, Directorul Medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), conferențiar universitar doctor Ciprian Băcilă, a subliniat necesitatea unei abordări colective și multidisciplinare în combaterea stigmei asociate afecțiunilor psihice.
„Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății mintale (psihiatri, psihologi, asistenți sociali, ergoterapeuți, terapeuți ocupaționali și asistenți medicali) reprezentanți ai mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesarǎ o colaborare între autoritǎți, care sǎ implice sistemul medical, juridic și de asistențǎ şi protecție socialǎ, sustinutǎ de comunitate, școală, familie, media și nu il ultimul rand de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experiență”, a declarat președintele ARPP, Ciprian Băcilă.
Foto: Spitalul de Psihiatrie din
Sibiu
Potrivit acestuia, „scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța. Toleranța este ceea ce acordăm obiectelor neinsuflețite. Scopul este incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră.”
Ciprian Băcilă a subliniat faptul că schimbarea vine doar prin „asumare colectivă și recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”.
„Desi subfinanțarea cronicǎ a sistemului de sǎnǎtate mintalǎ, lipsa medicamentelor și lipsa cunoașterii clinice sunt factori care impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare țară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declarații formale, ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”, a spus Băcilă.
În cadrul evenimentului de la Parlamentul European a fost proiectat un material video dedicat sănătății mintale și luptei împotriva stigmatizării pacienților, realizat la spitalul sibian, cu exemplele oferite de familiile a doi copii spitalizați, una din județul Vâlcea, cealaltă din județul Dâmbovița, ambele alegând specialiștii din Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu.
Evenimentul european a inclus mai multe sesiuni dedicate sănătății mintale în viața de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii și reformei sistemului de sănătate mintală, accentul fiind pus pe combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene.
În intervenția sa de la Bruxelles, profesor universitar doctor Elena Predescu, Coordonator al Comisiei Psihiatrice a Copilului și a Adolescentului din Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, prezentă la Sibiu, la lansarea campaniei „O comunitate pentru sănătatea mintală”, de la Consiliul Județean, a punctat faptul că, „în acest moment, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa.”
„Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de sănătate mintală și reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăți de mâine”, a susținut Elena Predescu.
Managerul spitalului, Florin Neag, care este și vicepreședinte al Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a susținut și el în Parlamentul European o prezentare despre provocările managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România.
Foto: Spitalul de Psihiatrie din
Sibiu
„Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical”, a declarat Florin Neag.
Vicepreședintele ASPP a subliniat că pacientul psihiatric trebuie sprijinit atât în timpul internării, cât și după externare, prin servicii comunitare funcționale și programe de reintegrare socială.
„Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcțional”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”.
Acesta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a actului medical psihiatric din România.
„Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susținute ale ordonatorului principal de credite – Consiliul Județean Sibiu – există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară”, a explicat acesta.
În cadrul intervenției susținute la Bruxelles, Florin Neag a prezentat și patru direcții esențiale pentru dezvoltarea unei sănătăți mintale sustenabile în România:
„În condițiile în care vrem ca sănătatea mintală să funcționeze cu adevărat, trebuie să încetăm să tratăm psihiatria ca pe o specialitate medicală marginală. Trebuie să o finanțăm corect. Trebuie să construim un ecosistem centrat pe pacient, nu doar pe internare. Trebuie să susținem psihiatria comunitară prin bugete reale, nu doar prin declarații. Și trebuie să tratăm cercetarea ca pe o investiție, nu ca pe un lux. Pentru că sănătatea mintală înseamnă stabilitate socială, reziliență economică și demnitate umană”, a subliniat Neag.
Foto: Spitalul de Psihiatrie din
Sibiu
Dezbaterea de la Parlamentul European a coincis, marți, cu marcarea Zilei Internaționale a Asistenților Medicali. Cu acest prilej, Irina Rotariu, Directorul de Îngrijiri Medicale al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, a atras atenția asupra nevoii de specializare și sprijin pentru personalul medical din spitalele de psihiatrie.
„Asistenții medicali reprezintă personalul aflat zi și noapte între pacienți, pentru pacienți. Sprijinul real pentru personal ar fi analizarea și realizarea unui plan concret de reducere a stresului cauzat de munca cu pacienții diagnosticați cu boli psihice. Ar trebui analizată normarea personalului, dar și necesitatea specializării tuturor asistenților medicali care lucrează în acest domeniu”, a explicat Irina Rotariu.
Potrivit Directorului de Îngrijiri Medicale de la spitalul sibian, „Un asistent medical specializat știe să lucreze mai bine pe relația terapeutică, face evaluări ale statusului mental, gestionează crize, administrează tratamente cu efecte specifice și face parte integrantă din echipa terapeutică. Având în vedere numărul de pacienți cu anxietate, depresii și adicții, care crește constant, specializarea ar fi mai mult decât oportună. Un asistent specializat recunoaște mai repede decompensarea, riscul suicidal și efectele adverse ale medicației. Intervenția rapidă este esențială pentru pacient. De asemenea, asistentul știe să comunice fără să judece, iar felul în care vorbește cu pacientul și familia acestuia este esențial în complianța la tratament.”
Cu o experiență vastă în sistemul privat și de stat din Sibiu, Irina Rotariu consideră că România ar trebui să urmeze exemplele altor țări europene, precum Germania sau Marea Britanie și să își specializeze asistenții medicali din Psihiatrie.
„Specializarea duce și la o mai bună conștientizare a specificului Psihiatriei. Este bine să se cunoască faptul că expunerea constantă la suferință psihică, agresivitate verbală sau tentative de suicid crește riscul de burnout. Cunoașterea tehnicilor de detașare și reducere a acestuia este esențială pentru personalul medical. Este, de asemenea, de luat în seamă riscul fizic. În psihiatrie pot apărea episoade de agitație psihomotorie, iar cursurile de de-escaladare și contenționare sunt binevenite, chiar obligatorii. Consider că și în România ar trebui să se realizeze specializarea asistenților medicali în Psihiatrie, așa cum există în alte țări din Europa: Germania, Italia, Irlanda și Marea Britanie”, a susținut Irina Rotariu.
Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu reușește împreună cu Consiliul Județean (CJ) să realizeze programul „O comunitate pentru sănătatea mintală”, dedicat copiilor, adolescenților, cadrelor didactice, părinților, care au posibilitatea să interacționeze cu specialiștii din psihiatrie și nu numai. Acest program extins și în colaborare cu alte instituții locale, reprezintă un model de bună practică din România, prezentat și la Parlamentul European.
Foto: Spitalul de Psihiatrie din
Sibiu
„Sunt lucruri despre care încă vorbim în șoaptă: anxietatea, depresia, dependențele, frica de a cere ajutor. Le vedem în jurul nostru, dar de multe ori alegem să le ignorăm sau să le etichetăm greșit, iar asta nu face decât să adâncească problema. Stigmatizarea nu ajută pe nimeni, din contră, îi ține pe oameni departe de sprijin, exact când au mai mare nevoie de el. În județul Sibiu am ales să facem lucrurile diferit, prin programul „O comunitate pentru sănătatea mintală” aducem tinerii față în față cu specialiștii, vorbim deschis despre ce li se întâmplă fără etichete, fără rușine, pentru că sănătatea mintală nu este un subiect marginal, tabu. Este parte din viața noastră de zi cu zi și avem responsabilitatea să construim un mediu în care să spunem nu sunt bine fără să fie judecați. Cu înțelegere și răbdare se construiește o comunitate în care oamenii nu se mai tem să spună că au nevoie de ajutor. Asta facem în județul Sibiu: căutăm să înlocuim rușinea cu dialogul, etichetele cu informarea”, a evidențiat președintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.
Participarea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu în Parlamentul European reprezintă un moment important pentru promovarea la nivel european a luptei împotriva stigmatizării persoanelor cu afecțiuni psihice și pentru susținerea dezvoltării psihiatriei comunitare în România.
