În perioada 7–8 noiembrie 2026, comunitatea din Perișani, județul Vâlcea, a devenit din nou epicentrul simbolic al demnității și neatârnării românești, găzduind cea de-a XXVII-a ediție a manifestărilor cultural-istorice și științifice desfășurate sub genericul „Posada 1330”. Organizat sub egida simbolică „File de Istorie”, evenimentul a marcat împlinirea a 696 de ani de la glorioasa bătălie desfășurată la Posada între 9 și 12 noiembrie 1330, moment crucial în care oastea Țării Românești, condusă de înțeleptul voievod Basarab I, a zdrobit armata invadatoare a regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Pentru participanții la discuțiile de deschidere din 7 noiembrie 2026, atmosfera din Țara Loviștei a relevat o profundă conexiune între trecutul eroic și datoria contemporană de conservare a memoriei colective.
(Ion Talpoș)
sursa foto: Ion Talpoș
Amplasată într-un cadru geografic de o frumusețe rară, la poalele Masivului Făgăraș, comuna Perișani nu este doar o simplă localitate rurală, ci un adevărat muzeu în aer liber al etnogenezei și independenței de stat. Tradiția organizării acestor manifestări, care se întinde deja pe parcursul a aproape trei decenii, demonstrează o consecvență admirabilă a administrației locale, a istoricilor și a comunității în a refuza uitarea. Discuțiile de deschidere au subliniat că evenimentul din acest an nu reprezintă doar o simplă comemorare festivă, ci un spațiu de dezbatere academică, de lansare de carte și o declarație de prețuire față de valorile fundamentale ale neamului românesc.
Ziua de sâmbătă, 7 noiembrie 2026, a debutat în mod tradițional cu lucrările Simpozionului Național „Posada 1330”, o sesiune academică de înaltă ținută care a reunit reputați istorici, cercetători, profesori universitari, oameni de cultură și reprezentanți ai societății civile și ai spectrului politico-administrativ regional. Scopul central al acestor dezbateri a fost reanalizarea izvoarelor istorice (cum ar fi faimoasa Cronica Pictată de la Viena, a nenumăratelor lucrări apărute în ultimii ani pe această temă) și contextualizarea victoriei lui Basarab I în cadrul geopolitic al Europei Medievale.
Discuțiile din cadrul deschiderii au gravitat în jurul câtorva axe tematice fundamentale: localizarea topografică a conflictului, importanța militară și strategică a bătăliei (fiind aduse o serie de argumente solide în susținerea zonei Văii Băiașului ca zonă conflictuală posibilă de desfășurare a încrâncenării), analiza unor artefacte găsite în zonă, parte dintre ele expuse pe câteva panoplii aflate în sala de desfășurare a simpozionului, etc. Istoricii prezenți au argumentat din nou, pe baza topografiei locului, a toponimiei locale și a logicii militare, că trecătorile înguste ale Perișaniului oferă argumente imbatabile pentru ca zona să fie considerată adevărata „Posadă” istorică. Strategia pământului pârjolit și hărțuirea necruțătoare aplicate de regele Basarab I reprezintă o capodoperă a geniului militar medieval românesc. O prezentare însoțită și de imagini, făcută de reputatul dr. Constantin Ionițescu, cercetător al istoriei locale loviștene, a reiterat idea că zona Perișani-Pripoare se apropie cel mai mult de însemnările istorice făcute de cronicari ulterior desfășurării bătăliei.
Dincolo de controversele geografice, intervenția istoricului Mihai Sporiș în cadrul discuțiilor, a accentuat importanța perpetuații manifestărilor ajunse acum la cea de-a XXVII-e ediție, ca modalitate de cinstire a istoriei noastre. Acesta a subliniat cu fermitate că, dincolo de disputele teoretice sau cartografice privind localizarea exactă a bătăliei, esențială rămâne importanța covârșitoare a evenimentului în sine pentru destinul neamului românesc. Indiferent unde istoricii vor fi localizat, de-a lungul timpului sau în viitor, adevărata Posadă, valoarea simbolică a victoriei lui Basarab I rămâne neschimbată, reprezentând un pilon important al conștiinței naționale și o dovadă incontestabilă a dorinței de libertate.
Deschiderea celei de-a XXVII-a ediții a manifestărilor de la Perișani a fost marcată și de o remarcabilă activitate editorială, dovedind că istoria Țării Loviștei se scrie și se îmbogățește continuu prin efortul cercetătorilor contemporani. Unul dintre momentele centrale ale dimineții de 7 noiembrie l-a reprezentat lansarea volumului „Sigiliul și Defileul”, semnat de autorii Remus Barna și Teodor Țurcanu. O lucrare primită cu deosebit interes de publicul avizat, ce aduce noi perspective asupra evenimentelor istorice din spațiul carpatic, prin prisma rupturii autorității regale austro-ungare și criza cancelariei de campanie survenite în urma înfrângerii de la Posada.
În mod fericit, acest moment a fost dublat de un gest cultural de înaltă prețuire față de comunitatea gazdă. În calitate de autor atașat de valorile, tradițiile și istoria locală, am avut prilejul să-i ofer personal primarului comunei Perișani, Dumitru-Sorin Leonte, câteva exemplare din cărțile mele recent apărute. Patru noi volume care înmagazinează o muncă asiduă de cercetare și documentare, de culegere și de consemnare a unor discuții purtate cu loviștenii, acoperind teme diverse și esențiale pentru identitatea regională:
- Cartea „Mărturii în Dosarul colectivizării loviștene” – o analiză dureroasă și necesară a transformărilor sociale din perioada de început a comunismului, în România.
- Cartea „Destin frânt” – o narațiune biografică / documentară axată pe destinele aspre ale oamenilor locului;
- Cartea „Morăritul și morile din Titești-Vâlcea” – o monografie tehnică și etno-culturală evocând un meșteșug tradițional care a dispărut din peisajul îndeletnicirilor actuale ale locuitorilor din Titești/Vâlcea;
- Cartea „Folclor loviștean” – o culegere de doine, balade și cântece din folclorul local, făcută de unul dintre dascălii locului (învățătorul Constantin (Tică) Popescu), menită să conserve nestematele patrimoniului oral din această zonă a țării, binecuvântată de Dumnezeu.
Cărțile oferite reprezentanților administrației locale subliniază ideea că localitatea Perișani nu este doar un loc al comemorării pasive, ci un centru cultural activ unde trecutul medieval și istoria recentă sunt cercetate și prețuite cu aceeași rigoare.
Un aspect profund, discutat în deschiderea evenimentului, a fost capacitatea unică a comunei Perișani de a funcționa ca un nod temporal sacru. Ca și în anii anteriori, manifestările din noiembrie 2026 nu s-au limitat doar la evocarea secolului al XIV-lea, ca însemnătate istorică ci au realizat o firească și emoționantă punte peste secole, omagiind și sacrificiul ostașilor români din toamna anului 1916. În timpul Primului Război Mondial, defileele și crestele Țării Loviștei au fost din nou martorele unor lupte sângeroase, în care armata română a apărat cu prețul sângelui trecătorile Carpaților împotriva trupelor Puterilor Centrale. Această suprapunere simbolică (victoria medievală a lui Basarab I și rezistența eroică a armatei române, din 1916), subliniază destinul istoric local: Perișaniul și întreaga Țară a Loviștei au reprezentat dintotdeauna o barieră naturală și spirituală în calea invaziilor străine.
Participanții la eveniment, inclusiv delegațiile politice și asociațiile de veterani (precum Filiala Județeană „Matei Basarab” Vâlcea a Asociației Naționale a Cultului Eroilor „Regina Maria”), au depus coroane de flori la monumentele din localitate, cinstind memoria celor căzuți pentru glia străbună.
Pe lângă componenta academică și cea religios-comemorativă, evenimentul „Posada 1330” coincide în mod fericit, cu Zilele Comunei Perișani. Această asociere transformă rigoarea științifică a dezbaterilor purtate într-o sărbătoare a întregii comunități. Ediția a XXVII-a a demonstrat că istoria nu trebuie să rămână închisă în manuale, ci trebuie trăită prin cultură populară, spectacole folclorice și manifestări specifice spiritului locului. Ceea ce s-a și întâmplat aici!
De ce este esențial să vorbim și să scriem în continuare, despre Posada? În primul rând, pentru că participarea la deschiderea celei de-a XXVII-a ediții a manifestărilor de la Perișani, obligă la reflecție. Articolul de față își propune să reamintească publicului larg că independența nu este un dat perpetuu, ci un statut câștigat cu sacrificii imense și apărat prin cultură și memorie. Bătălia de la Posada reprezintă un pilon important de sprijin al conștiinței naționale. Ea ne demonstrează că determinarea, cunoașterea strategică a terenului și unitatea în jurul unui lider legitim pot înclina balanța istoriei, chiar și în fața unui inamic mult mai puternic.
Perișaniul nu doar comemorează trecutul, ci îl folosește ca pe o busolă pentru orientarea generațiilor, către viitor. Prin simpozioane naționale, prin lansări de carte care îmbogățesc tezaurul documentar loviștean, prin ceremonii militare și implicarea activă a societății, această mică localitate din Țara Loviștei reușește an de an să ne predea tuturor o lecție de patriotism autentic, de rigoare istorică și de demnitate națională. Este datoria noastră, a celor care am fost martori și contributori activi la aceste discuții, să ducem cuvântul mai departe și să menținem aprinsă torța adevărului istoric.
sursa foto: Ion Talpoș
sursa foto: Ion Talpoș
sursa foto: Ion Talpoș
sursa foto: Ion Talpoș
