Juristul Florin Neag, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, este unul dintre acei manageri care reușesc să îmbine rigoarea administrativă cu sensibilitatea artistică. Dincolo de proiectele de modernizare, investițiile atrase și provocările unui sistem medical aflat într-o continuă transformare, se află un om pasionat de pictură, fotografie, lectură și motociclism. Într-un interviu acordat Mesagerului de Sibiu, Florin Neag vorbește despre management, sănătatea mintală, echilibru, dar și despre libertatea pe care o găsește în fața șevaletului sau pe drumurile care străbat dealurile Transilvaniei.
(de Margareta LUPU)
sursa foto: Florin Neag
Reporter: Ce proiecte de investiții sunt în derulare la ora actuală în cadrul Spitalului de Psihiatrie?
Florin Neag: În ultimii ani, în cadrul spitalului, ne-am propus să transformăm investițiile într-un proces continuu, nu într-o serie de intervenții punctuale, iar cu ajutorul colegilor din Consiliul Județean Sibiu apreciez că am și reușit acest lucru.
În prezent, cel mai important proiect din punct de vedere financiar, aflat în derulare este reabilitarea pavilionului central al spitalului, o investiție majoră care va îmbunătăți semnificativ condițiile de tratament și confort pentru pacienți și personal. Valoarea acestuia se ridică la peste 53.500.000 la care se adaugă TVA.
Totodată, avem în execuție proiectele de reabilitare și modernizare a Secției V (Reabilitarea termică a clădirii C16 – Pavilion Psihiatrie V) în valoare de peste 12.770.000 lei și a Pavilionului Administrativ, fosta Policlinică a spitalului proiect Reabilitarea termică a clădirii C8 – Policlinica în valoare de peste 9.490.000 lei. Aceste două proiecte vor permite atât modernizarea dar și dezvoltarea serviciilor destinate pacienților cu adicții precum și o mai bună gestionare a activităților administrative – suport ale actului medical prestat în spital.
Un aspect deosebit de important îl va reprezenta modificarea modului în care acum urgențele adulți sunt gestionate în camera de gardă care funcționează temporar în pavilionul secției V precum și cele de la garda de copii și care odată cu modernizarea clădirii centrale C7, vor fi gestionate în clădirea centrală într-un spațiu modern și dedicat acestei funcționalități, care ne va permite să facem demersuri către Ministerul Sănătății pentru înființarea CPUs – Centrului de Primiri Urgențe de Specialitate Psihiatrică care din datele pe care le deținem la acest moment ar putea fi primul din țară pentru un spital de monospecialitate psihiatrică.
Proiectul de digitalizare derulat în cadrul spitalului are o valoare de peste 4.400.000 lei.
De asemenea în viitorul apropiat, pe finalul acestui an, sau începutul anului viitor vor începe lucrările de modernizare ale clădirii copiilor. Valoarea proiectului de reabilitarea termică a clădirii C17 – secțiile de copii este în valoare de peste 46.390.000 lei.
În paralel, pregătim investiții pentru dezvoltarea infrastructurii dedicate copiilor și adolescenților prin construirea unei noi clădiri pentru CSMPTA copii. Valoarea acestuia rezultată în această etapa a documentației – Studiu de Fezabilitate, este aproximativ de peste 10.000.000 de lei.
De asemenea am început demersurile prin întocmirea documentațiilor pentru dotarea cu un computer tomograf care ar ridica nivelul de specializare al analizelor efectuate în cadrul spitalului, iar la acest moment încercăm identificarea de surse externe spitalului pentru obținerea finanțării acestei investiții. Valoarea acestuia va fi data în urma obținerii studiului de fezabilitate care este contractat la acest moment.
Investițiile în modernizarea infrastructurii sunt derulate prin autoritatea publică locală – Consiliul Județean Sibiu care este și ordonatorul principal, instituție cu care avem o foarte bună și fructuoasă colaborare, pentru care le mulțumesc.
Ca și concluzie, consider că investițiile în sănătatea mintală nu înseamnă doar clădiri noi, ci și condiții mai bune de recuperare, demnitate pentru pacient și instrumente moderne pentru personalul medical, lucruri pe care le facem constant, în ultimii ani, la spital.
sursa foto: Florin Neag
Reporter: Dat fiind contextul economic actual, întâmpinați dificultăți în finalizarea acestor proiecte? Ce fel de dificultăți?
Florin Neag: Orice investiție publică importantă presupune provocări. Provocări din toate categoriile, de la resursa umană necesară, la cele financiare, de la situații tehnice sau de punere în funcțiune, inedite, apărute pe parcurs, până la aspecte de funcționalitate îmbunătățită și care cu dispoziții de șantier pot fi modificate sau up-datate în limitele legale și bugetare. De asemenea costurile din construcții au crescut considerabil în ultimii ani, procedurile administrative fiind complexe, iar finanțările trebuie corelate cu multe condiționalități.
Din fericire, așa cum spuneam, am beneficiat de sprijinul constant al Consiliului Județean Sibiu, care a înțeles importanța dezvoltării serviciilor de sănătate mintală și care de fiecare dată a acționat atunci când au apărut situații neprevăzute.
Sigur că există dificultăți, însă cred că adevărata provocare este să găsești soluții și să menții proiectele în mișcare. Managementul înseamnă, de multe ori, capacitatea de a transforma obstacolele în oportunități și de a găsi căile prin care îți poți atinge cât mai eficient obiectivele asumate.
sursa foto: Florin Neag
sursa foto: Florin Neag
sursa foto: Florin Neag
Reporter: Referitor la resursa umană, în ce măsură v-au afectat reformele adoptate la nivel central?
Florin Neag: Resursa umană rămâne cea mai importantă resursă a unui spital.
Sistemul sanitar românesc traversează o perioadă complicată, iar schimbările legislative și constrângerile bugetare au generat uneori incertitudine. Legislația actuală restrânge mult necesitățile de angajare la acest moment în spitale în afara posturilor unice aplicându-se regula posibilității angajării unui om în condiția a șapte persoane plecate din instituție. Această regulă reduce drastic posibilitatea de a acoperi necesitățile de personal și pot spune că toate compartimentele spitalului fie ele medicale, auxiliare sau administrative suferă de lipsă de personal din această cauză.
Cu toate acestea facem toate demersurile necesare pentru menținerea unui climat de stabilitate și colaborare în cadrul spitalului, acoperind posturile vacante cu dedicarea personalului existent care a înțeles să își asume acest efort colectiv pentru buna funcționare a instituției, lucru pentru care le mulțumesc.
Menționăm de asemenea că ne preocupă permanent atragerea și păstrarea specialiștilor, dezvoltarea profesională și crearea unor condiții de muncă cât mai bune le nivelul spitalului, toate investițiile cât și toate deciziile interne luându-se în considerarea acestor aspecte.
În psihiatrie, relația dintre pacient și specialist este esențială, iar investiția în oameni de echipă, dispuși la eforturi pentru atingerea obiectivelor, este cel puțin la fel de importantă ca investiția în infrastructura adecvată necesităților actului medical.
Reporter: Care este capacitatea actuală a spitalului, gradul de ocupare și cum a evoluat în ultimul an numărul de pacienți internați în unitatea pe care o conduceți (internări voluntare și involuntare)?
Florin Neag: Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” dispune în prezent de 458 de paturi și oferă servicii atât pentru adulți, cât și pentru copii și adolescenți. În acest moment la nivel național există o direcție, dar și legislație adoptată în acest sens care prevede reducerea cu 15 mii de paturi în următorii 3 ani. Această decizie fiind externă spitalului vom vedea în viitor cum va afecta spitalele din județ dar și spitalul nostru.
În ultimii ani observăm o creștere constantă a adresabilității, atât în ambulatoriu, cât și în cadrul serviciilor de spitalizare. Acest fenomen reflectă, pe de o parte, o conștientizare mai mare a importanței sănătății mintale, iar pe de altă parte, o creștere a nevoii reale de servicii specializate.
O schimbare importantă este faptul că tot mai multe persoane solicită ajutor într-un stadiu mai timpuriu al afecțiunii, ceea ce reprezintă un semn pozitiv și oferă șanse mai bune de recuperare.
Datele statistice ale spitalului arată o creștere constantă a numărului de pacienți care aleg să se trateze la Sibiu, inclusiv din alte județe. Acest lucru reprezintă un indicator important al încrederii pe care pacienții o acordă serviciilor medicale oferite de spital și reflectă preocuparea continuă pentru creșterea calității actului medical.
Astfel, în anul 2023, spitalul a externat 7.073 de pacienți, dintre care 18% proveneau din afara județului Sibiu. În anul 2024, numărul pacienților externați a crescut la 7.669, iar ponderea celor veniți din alte județe a ajuns la 19%, iar în anul 2025, spitalul a externat 7.876 de pacienți dintre care 20% provin din alte județe. Iată așadar o evoluție ascendentă la ambele valori, respectiv și a numărului de pacienți externați dar și a pacienților proveniți din afara județului, care aleg să se trateze în unitatea noastră medicală.
Evoluția acestor indicatori arată că deși pe plan național se dorește reducerea paturilor din totalul național de paturi existent în toate spitalele, la nivelul spitalului nostru crește numărul de pacienți care aleg serviciile Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, confirmând reputația și atractivitatea unității medicale la nivel regional.
În ceea ce privește statistica internărilor nevoluntare în cadrul spitalului raportat la datele înregistrate în ultimii șapte ani, respectiv doi anteriori perioadei pandemice și alții doi posteriori perioadei pandemice, liniar situația arată astfel: în anii pandemici internările nevoluntare au avut o scădere, în medie de 17%, iar ulterior perioadei pandemice, între anii 2023 și 2024, există o creștere a internărilor nevoluntare cu 154%.
În anul 2025 au existat un număr de 154 de pacienți internați nevoluntar în cadrul spitalului înregistrându-se de asemenea o creștere de 130.51% față de valoarea înregistrată în 2023, primul an după perioada pandemică.
Reporter: Referitor la pacienți, la ora actuală, câți pacienți cu adicții (alcool, jocuri de noroc) aveți internați? (defalcat)
Florin Neag: În contextul evoluției fluctuante din ultimii 5 ani cu impact puternic socio-economic dar și cu provocări majore (pandemie – post/pandemie, război în proximitate, modificări majore de echilibru global) – comportamentele sociale s-au modificat, astfel că adicțiile au ajuns să reprezinte una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale prezentului. Din păcate, numărul persoanelor care au nevoie de sprijin specializat este mult mai mare decât cel al persoanelor care ajung efectiv în sistemul medical.
La spital în activitatea noastră observăm o diversificare a tipurilor de dependențe, de la consumul de alcool și substanțe psiho-active până la dependențele comportamentale, precum jocurile de noroc sau utilizarea excesivă a mediului online, motiv pentru care am creat alături de Consiliul Județean Sibiu și campanii desfășurate în afara spitalului care cresc gradul de conștientizare asupra acestor riscuri și determină creșterea posibilității de intervenție timpurie acolo unde este cazul.
Este important să înțelegem că dependența nu este un eșec personal, ci o afecțiune medicală complexă care necesită tratament multidisciplinar, susținere familială și integrare/reintegrare socială.
La nivelul spitalului astăzi când vorbim pacienți cu adicții sunt internați 21 de pacienți cu adicții pe alcool, iar referitor la întrebarea dumneavoastră legată de adicțiile de jocuri de noroc în 2025 au fost 7 cazuri iar în perioada ianuarie – mai 2026 au existat 8 cazuri.
Reporter: Aveți programe speciale pentru acești pacienți? Sau, în general, programe speciale pentru prevenirea adicțiilor?
Florin Neag: Da. Recuperarea în psihiatrie și în domeniul adicțiilor nu înseamnă doar tratament medicamentos. În realitate, recuperarea presupune o abordare complexă, în care pacientul este sprijinit să își recapete autonomia, încrederea în sine și capacitatea de reintegrare socială.
În cadrul spitalului dezvoltăm programe terapeutice care includ psihoterapie, consiliere psihologică, ergoterapie, activități ocupaționale și intervenții educaționale, adaptate nevoilor fiecărui pacient dar și programe de masă care includ accesul pacienților la activități de ergoterapie, mișcare, activități sportive, vizite ale pacienților la Gradina Zoo, la Muzeul Astra, etc.
Un exemplu important este programul „O comunitate pentru sănătatea mintală”, derulat împreună cu Consiliul Județean Sibiu. Prin acest proiect ne-am propus să aducem sănătatea mintală mai aproape de comunitate, prin activități de informare, educație și prevenție adresate elevilor, profesorilor, părinților și publicului larg în sesiuni desfășurate în cadrul spațiilor asigurate de Consiliul Județean Sibiu. Am reușit să aducem specialiști din mediul medical, psihologi sau din mediul juridic care au informat tinerii asupra riscurilor și urmărilor inclusiv sociale, medicale sau penale pe care le aduc consumul de substanțe, dependența de online și de dispozitivele mobile dar și riscurile socio-comportamentale inerente acestora. Cred că este esențial să intervenim înainte ca problemele să ajungă să necesite spitalizare.
De asemenea, acordăm o atenție deosebită activităților de ergoterapie și recuperare iar arta reprezintă una dintre căile funcționale. În acest sens, derulăm de mai bine de 15 ani proiectul „Speranța prin Artă”, prin care pacienții au posibilitatea să își exprime emoțiile și trăirile prin pictură și alte forme de creație artistică, eforturi pentru care primesc recunoaștere și valorizare ale rezultatelor lor. Iar rezultatele sunt remarcabile, lucrările realizate de pacienți au fost prezentate în cadrul unor expoziții publice inclusiv prin ateliere deschise desfășurate la Muzeul Brukenthal, Biblioteca ASTRA, dar și în alte locații, demonstrând că boala nu definește omul și că talentul, sensibilitatea și creativitatea rămân prezente dincolo de diagnostic.
Totodată în ultimii 2 ani spitalul a desfășurat o amplă campanie de destigmatizare a pacientului psihiatric, printr-o expoziție multimedia itinerantă, expoziție care este încă în desfășurare, deoarece una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm este teama oamenilor de a solicita ajutor specializat. Prin deschiderea spitalului către comunitate, prin evenimente culturale, expoziții, conferințe și activități educaționale, încercăm să transmitem același mesaj simplu: sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică, iar solicitarea ajutorului medical este un gest de responsabilitate, nu un motiv de rușine.
Experiența ne arată că atunci când comunitatea este informată corect, iar pacientul beneficiază de sprijin și după externare, șansele de recuperare și reintegrare cresc semnificativ. Acesta este motivul pentru care investim nu doar în tratament, ci și în prevenție, educație și reducerea stigmei asociate bolilor psihice.
Reporter: Referitor la finanțarea spitalului, în afară de fondurile primite de la Consiliul Județean și proiectele pe fonduri europene, în ultimul an, ați reușit să identificați și alte surse de finanțare? Care sunt acestea și care este cuantumul lor? Dar cuantumul sumelor primite de la CJ și cel al finanțărilor europene?
Florin Neag: Finanțarea unui spital modern presupune astăzi mult mai mult decât gestionarea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate sau accesarea unor proiecte europene. Astfel în ultimii 3 ani am reușit să atragem prin proiecte depuse pe Agenda de Sănătate a municipiului Sibiu finanțări în valoare de peste 2.300.000 lei prin care s-au realizat dotări la nivelul spitalului. Și în acest an avem depus spre finanțare în aceeași line un proiect care finanțează planul multianual de înlocuire a paturilor spitalului în valoare de 1.020.500 lei.
De asemenea pentru dotările efectuate în Centrul de cercetare al spitalului în ultimii 3 ani am asigurat dotări în valoare de peste 1.170.000 lei tot din venituri provenite din surse externe spitalului. În acest an ne propunem atragerea de fonduri în valoare de aproximativ 250.000 lei cu care să reușim să dotăm centru de cercetare cu o nouă dotare care va extinde aria de cercetare efectuată în domeniul biomarkerilor cerebrali.
Sursele externe sunt Asociația Spitalului de Psihiatrie dr. Gh. Preda, Asociația Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu – Împreună pentru Sănătate, asociații cu care avem o colaborare foarte bună. De asemenea am mai obținut finanțări și de la operatori economici locali, cei 3,5% din impozitul pe persoane fizice, etc.
Dincolo însă de resursele financiare, pentru funcționarea unui spital modern, astăzi, un manager trebuie să identifice permanent oportunități care pot aduce valoare instituției și comunității.
În cazul nostru, am încercat să dezvoltăm parteneriate cu instituții publice, organizații profesionale, mediul academic și organizații neguvernamentale, astfel încât să putem implementa proiecte care depășesc sfera strict medicală.
Un exemplu îl reprezintă proiectele educaționale și de prevenție dezvoltate împreună cu Consiliul Județean Sibiu, precum programul „O comunitate pentru sănătatea mintală”, care ne permite să investim în informare și prevenție, nu doar în tratament, ocazie cu care îi mulțumesc pentru deschidere doamnei președinte a consiliului județean Daniela Cîmpean, dar și colegilor din cadrul spitalului.
De asemenea, am valorificat colaborările cu instituții culturale și educaționale din județ, precum Muzeul Național Brukenthal, Biblioteca ASTRA, Teatrul Național „Radu Stanca”, Universitatea Lucian Blaga, Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie și alte organizații locale, pentru proiecte care contribuie la recuperarea pacienților și la reducerea stigmei asociate bolilor psihice.
Cred că una dintre provocările managementului modern este să privească spitalul nu doar ca pe o instituție medicală, ci ca pe un partener activ al comunității. Uneori cele mai valoroase resurse nu sunt neapărat financiare, ci relațiile de colaborare pe care reușești să le construiești pentru cele mai bune rezultate în comunitate.
Reporter: Care este considerați că este, pentru dvs., în calitate de manager, în acest moment, cea mai mare provocare cu care vă confruntați?
Florin Neag: Sănătatea mintală are nevoie de vizibilitate și de normalitate.
Timp de foarte mulți ani, psihiatria a fost privită prin prisma prejudecăților și a stigmei iar din punct de vedere al importanței ierarhice medicale psihiatria a reprezentat cenușăreasa sistemului medical românesc. Eu cred că este responsabilitatea noastră, a echipei din conducerea spitalelor de psihiatrie, să arătăm societății că spitalele sunt locuri ale tratamentului, recuperării și speranței.
În acest sens, în acest an, alături de colegi din conducerea spitalului, respectiv dl. director medical Ciprian Băcilă, directoarea de îngrijiri Rotariu Irina, împreună cu responsabilul pe comunicare al spitalului – Iza Paulescu și președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România – dr. Lucian Paziuc, am reușit o premieră pentru un spital de psihiatrie din România – am promovat exemplele de bună practică ale Spitalului Clinic de Psihiatrie dr. Gheorghe Preda Sibiu în Parlamentul European la invitația parlamentarului european dl. Nicu Ștefănuță, căruia îi mulțumim pentru oportunitate.
În actualul context legal – blocarea angajărilor dar și financiar raportat la recalcularea finanțării actului medical, reducerea numărului de paturi, în mod general, dar și în cel punctual al spitalului nostru, în care în interiorul spitalului se desfășoară ample lucrări de modernizare eu cred că la modul general provocarea este să reușim să trecem aceste perioade dificile și din punct de vedere financiar și din punct de vedere al necesarului de resursă umană, iar la nivel punctual să reușim să răspundem provocărilor administrative solicitante cu menținerea calității actului medical.
Promovarea activității spitalului nu înseamnă promovarea unei persoane, ci promovarea unei echipe extraordinare de profesioniști și aici, este din nou momentul să mulțumesc colegilor mei medici, psihologi, asistenți sociali, kineto-terapeuți, asistenți medicali, infirmieri și îngrijitori, TESA, colegi din administrativ, financiar, statistica, calitate, prevenire infecții asociate actului medical și muncitori care își găsesc resursele pentru a răspunde provocărilor zilnice apărute în activitatea spitalului.
Rezultatele bune ale spitalului nu sunt doar meritul unei persoane sau a doar a câtorva persoane ci a tuturor celor care își desfășoară activitatea în instituția Spitalul Clinic de Psihiatrie dr. Gh. Preda Sibiu.
În același timp, cred că un spital nu poate exista izolat de comunitate și de celelalte instituții locale. De aceea, încercăm să fim prezenți alături de celelalte instituții partenere în proiecte educaționale, culturale și sociale, pentru că sănătatea mintală se construiește împreună cu comunitatea și nu separat de ea.
Reporter: În afara spitalului, sunteți omul Florin Neag. Ce pasiuni aveți și cum reușiți să vă deconectați de toate problemele cu care vă confruntați, zi de zi, la serviciu?
Florin Neag: Dacă ar fi să mă autocaracterizez printr-un singur cuvânt acela ar fi – echilibru.
Cred că echilibrul este una dintre cele mai importante calități pe care trebuie să le aibă un manager, dar și un om. În activitatea profesională trebuie să găsești permanent un echilibru între nevoile pacienților, ale personalului și ale instituției. Echilibru în analiza situațiilor punctuale dar și în diversele situații de zi cu zi.
În viața personală trebuie să găsești echilibrul între muncă, familie și pasiunile care îți oferă energie și liniște. Poate că experiențele prin care am trecut de-a lungul vieții m-au învățat că nici succesul și nici dificultățile nu sunt permanente. De aceea încerc să privesc lucrurile cu luciditate, calm și încredere.
Atât cât timpul îmi permite mai citesc. În acest an a șasea carte pe care o citesc la ora actuală este Identități Ucigașe de Amin Maalouf. Tot în acest an am mai citit James Clavell – Nobila Casă, am recitit Shogun tot de James Clavell și am recitit Fundația și imperiul de Isaac Asimov, am citit Pacienta tăcută de Alex Michaelides și cartea colegului meu Edi Săvulescu – Fragmentarea sentimentului imposibil.
Alte două pasiuni, pe care mai reușesc din când în când să le satisfac, sunt vizita la muzee și fotografia.
Reporter: Știu că pictați. Ați avut sau intenționați să organizați o expoziție personală?
Florin Neag: Pictura este pentru mine o formă de libertate și de liniște interioară dar din păcate nu dețin suficient timp liber ca să pot să îmi satisfac pe deplin această pasiune.
În activitatea de manager lucrez zilnic cu analize, cifre, proiecte, decizii și responsabilități. Pictura reprezintă un spațiu în care pot privi lumea dintr-o perspectivă diferită, mai liberă, mai sensibilă și mai creativă.
Nu m-am apropiat de artă pentru a expune sau pentru a obține recunoaștere, ci pentru bucuria procesului de creație. Undeva în 2012/2013 am avut, la Mediaș o expoziție organizată împreună cu câțiva alți artiști locali, iar dintre aceia unul este astăzi un artist consacrat – pictorul Fodor Marius, o persoană deosebită de a cărui prietenie mă bucur și astăzi. Atunci când pictez, timpul pare să curgă altfel și reușesc să mă detașez de presiunea activităților cotidiene însă din păcate reușesc să o fac mult mai rar decât îmi doresc în realitate. Poate tocmai de aceea consider că arta are și o importantă dimensiune terapeutică. În cadrul spitalului am văzut de multe ori cât de mult poate ajuta exprimarea artistică în procesul de recuperare al pacienților.
Reporter: Cum ați început să pictați? De unde această pasiune?
Florin Neag: Pasiunea pentru desen și culoare a existat încă din copilărie, însă mult timp a rămas în plan secund. Cred însă că începuturile interacțiunii mele cu pânza și vopselele în ulei a avut loc undeva în 2010/2011, acum aproximativ 16 ani. Am avut atunci, la începuturi, o perioadă mai prolifică întrucât aveam mai mult timp liber, dar ulterior odată cu avansarea profesională timpul meu liber pe care pot să îl dedic hobby-urilor a fost tot mai scăzut astfel că și pasiunea picturii a trecut într-un plan mai îndepărtat. În ultimii ani 2/3 ani, probabil raportat și la provocările mele de sănătate, am simțit nevoia să redescopăr această latură creativă lucru care m-a îndemnat din nou să fiu mai aplecat asupra acestei pasiuni.
Pictura m-a învățat răbdarea, atenția la detalii și faptul că uneori frumusețea apare tocmai din imperfecțiuni. Sunt lecții care se aplică surprinzător de bine și în management dar și în relațiile dintre oameni. Perfecțiunea și unicitatea umană vine tocmai din imperfecțiunea care până la urmă ne caracterizează pe fiecare dintre noi.
Iubesc pictura și arta în general, pentru ca într-un sens, mai filosofic, consider că adevărații artiști, ceea ce sub nici o formă nu e cazul meu – la mine pictura nu a depășit nicicând zona hobby-ului, dar artiștii adevărați, cum spuneam, cei care au acel har al creării artei au șansa de a depăși efemeritatea materiei biologice, reușind să depășească granițele vieții fizice și să devină adevărate ancore de referință în timp prin operele lăsate moștenire umanității.
sursa foto: Florin Neag
Reporter: Conduceți uneori o motocicletă. Ce tip/model? Este aceasta o pasiune sau o folosiți doar ocazional?
Florin Neag: Motocicleta, care este un Kawasaki Vulcan, cred că este puțin din ambele, este și pasiune și modalitate de relaxare.
Clipele din șaua motocicletei îmi oferă sentimentul libertății și al apropierii de natură și îmi dau posibilitatea să fiu singur cu gândurile mele. Îmi place să descopăr mereu drumuri noi, peisaje noi și să mă bucur de momente simple, departe de agitația cotidiană.
Pentru mine, mersul cu motocicleta nu este despre viteză, ci despre experiență. Este despre liniștea pe care o găsești atunci când parcurgi un drum printre dealurile județului, când te oprești într-un loc frumos și ai timp să privești un câmp de maci, o colină de pe Valea Hârtibaciului sau un vârf golaș pe Transfăgărășan sau Transalpina.
Într-un fel, există o legătură între pictură și motocicletă: ambele te obligă să fii prezent în momentul respectiv. Una îți oferă libertatea prin creație, cealaltă prin mișcare și contact cu natura.
Reporter: Gândindu-vă la viitor, ce proiecte aveți în vedere în cadrul Spitalului de Psihiatrie?
Jur. Florin Neag: Pentru viitor îmi doresc să finalizez lucrurile bune pe care le-am început la spital și să încep altele noi, pentru că mai sunt încă multe lucruri de făcut în spital. Am învățat din activitatea profesională și din experiențele personale că sănătatea mintală nu înseamnă doar absența bolii, ci capacitatea de a găsi sens, echilibru și speranță chiar și în perioadele dificile. Ca manager, îmi doresc să dezvolt servicii medicale de calitate și să creez echipe de oameni capabile să atingă obiectivele asumate de instituție. Ca om, îmi doresc să contribui la o comunitate în care nimeni să nu rămână în urmă, nimeni să nu se teamă să ceară ajutor atunci când are nevoie.
Cred că aceasta este una dintre cele mai importante forme de normalitate pe care le putem construi împreună, om cu om, angajat cu angajat.
Reporter: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în continuare.
