De ce sute de oameni sunt dispuși să stea la cozi, în plină căldură, pentru o merdenea, dar își pierd răbdarea după câteva zeci de secunde la ghișeele unor instituții? Și de ce subiectele banale ajung să provoace adevărate „războaie” în mediul online, în timp ce problemele sociale și economice care ne afectează direct trec adesea aproape neobservate? Psihologul sibian Mihai Copăceanu propune o explicație pornind de la un fenomen devenit viral în aceste zile.
sursa foto: Mihai Copăceanu facebook
Controversa din jurul unei merdenele și al comparației cu un croissant a reușit să scoată sute de oameni din case, să genereze dezbateri aprinse în mediul online și chiar să ducă la organizarea unui eveniment public.
Psihologul sibian Mihai Copăceanu consideră că fenomenul spune mai multe despre modul în care reacționăm ca societate decât despre produsul în sine.
„De ce ies românii în stradă pentru merdenele, dar tac când e vorba de probleme serioase?”, întreabă acesta, într-o analiză publicată online.
„Nu ne dorim efort cognitiv”
Una dintre explicațiile oferite de psiholog este legată de felul în care oamenii aleg subiectele în care se implică.
„Una dintre explicații este pentru că nu ne dorim efort cognitiv, preferăm lucrurile simple”, afirmă Mihai Copăceanu.
Un subiect precum merdenea poate fi înțeles și comentat extrem de ușor. Nu presupune citirea unor documente, analiza unor statistici sau înțelegerea unor fenomene economice și sociale complexe.
„Un astfel de subiect poate fi înțeles în câteva secunde. Nu trebuie să citești documente, să urmărești date sau să înțelegi un fenomen economic ori social. Vezi clipul, ai o reacție și o poți exprima imediat”, explică psihologul.
În schimb, problemele serioase – de la administrație și economie până la educație, sănătate, infrastructură sau politici publice – presupun timp, informare și capacitatea de a procesa informații complexe.
Iar tocmai acest efort pare să fie mai puțin atractiv.
De ce o merdenea poate genera mai multă mobilizare decât o problemă reală?
Copăceanu identifică și o a doua explicație: polarizarea.
„A doua explicație este a polarizării, care ne «motivează» să reacționăm”, spune acesta.
Controversa a depășit rapid spațiul online. Pe Facebook a fost creat un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, prin care bucureștenii erau invitați să cumpere o merdenea și să o mănânce în fața restaurantului.
Sute de oameni au participat la fenomen, fiind dispuși să aștepte minute bune sau chiar aproximativ o oră la cozi, în condiții de temperatură ridicată.
Psihologul compară această disponibilitate cu răbdarea pe care o avem în fața unor probleme cotidiene mult mai importante.
„În schimb, la ghișeul de la Poșta Română, Electrica sau Delgaz, aruncăm cu invective în primele 35 de secunde de așteptare”, observă Mihai Copăceanu.
„Devenim apărători sau contestatari”
Potrivit psihologului, oamenii sunt atrași mai ușor în controversele care permit o delimitare rapidă între „noi” și „ceilalți”.
„Oamenii intră ușor în subiecte facile, care polarizează mai ales, subiecte în care li se pare că un drept, cumva, a fost încălcat și ei se poziționează într-o tabără sau alta. Devin apărători sau contestatari”, explică acesta.
Așa se ajunge ca o dezbatere aparent superficială să atragă atenția unor categorii extrem de diverse de persoane.
În cazul controversei despre merdenea și croissant au intervenit în spațiul public inclusiv angajați ai Ambasadei Danemarcei, vedete, politicieni și primarul Bucureștiului, ceea ce a amplificat și mai mult fenomenul.
Pentru Copăceanu, acest lucru demonstrează puterea subiectelor simple de a genera reacții colective.
Banalitatea, mai atractivă decât profunzimea
Psihologul consideră că există o diferență importantă între subiectele care ne captează atenția și cele care ne afectează cu adevărat viața.
„În schimb, cu privire la dezbateri mult mai profunde, oamenii nu se implică din simplul motiv că acestea implică un efort cognitiv”, spune acesta.
În mediul online, dar și în spațiul public, oamenii tind să prefere reacția imediată în locul analizei.
„Cumva, banalitatea e mult mai atrăgătoare decât profunzimea”, este concluzia sa.
Problema este că această preferință poate avea consecințe. Subiectele complexe, care necesită documentare și implicare pe termen lung, ajung să primească mai puțină atenție decât controversele de moment.
De la umor la ură: „Avem nevoie de mai multă educație și decență”
Fenomenul nu se oprește însă la o dezbatere amuzantă.
Mihai Copăceanu atrage atenția că, în jurul unor astfel de controverse, discursul public poate aluneca rapid spre agresivitate.
„Ce constatăm și de data aceasta, nu un dialog respectuos, nu doar opinii bazate pe umor, ci înjurături, ură, atacuri la persoane, adică mult hate online”, avertizează psihologul.
În opinia sa, această reacție arată că societatea are nevoie nu doar de mai multă informare, ci și de mai multă educație în privința modului în care oamenii comunică și se raportează la opiniile diferite.
„Aici avem nevoie de mai multă educație și decență”, spune Copăceanu.
„Peste două zile subiectul va fi uitat”
Poate cea mai importantă observație a psihologului este legată de caracterul efemer al acestor controverse.
„Peste 2 zile subiectul va fi uitat, merdenele revin la normal și noi vom fugi după alte subiecte”, anticipează Mihai Copăceanu.
