Agnițenii vor sărbători, la sfârșitul acestei săptămâni, 50 de ani de la reluarea obiceiului „Fuga lolelor“.

Câţiva bărbaţi s-au deghizat, ieri, în burduhoşi şi urşi şi au umblat prin Cârța, ca să-i mânjească cu untură şi funingine pe toţi cei ieşiţi în calea lor, în Ziua Nebunilor, cum este cunoscută această tradiţie.

Toţi cei care poartă numele de Ion sau Ioana sunt udaţi, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, în râul ce trece pe lângă biserica din Tălmăcel, unde câţiva „juni” îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti păstrează de la Marea Unire obiceiul „Udatul Ionilor”.

Aflat la poalele munţilor Cindrel şi Lotru, şerpuit de râul cu acelaşi nume, Sadu‚ sat de margine, este poartă de intrare în Mărginimea Sibiului.

Comuna Sadu păstrează tradiția legată de tăiatul porcului și prepararea produselor din carne de porc.

Cea de a doua ediție a festivalului gastronimic ”Hai la masă! Rețete demult uitate, rețete redescoperite!” va aduce în Piața Mică o rețetă veche de sute de ani: berbecuț haiducesc în jar, dar și alte mâncăruri tradiținale din zona Sibiului.

Sfântul Ilie este cinstit de creştini, astăzi, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.

Duminică, 24 iunie, la Cârţa va avea loc o nouă ediție a manifestării „Kronenfest”.

De Paște, la români, există obiceiul ciocnirii ouălor. Oul este asociat în general creației, iar oul de Paști îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului este piatra mormântului din care Iisus a ieșit înviind, iar ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea.

Studenții români și străini din căminele Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu s-au pregătit împreună pentru venirea Paștelui, în cea de a treia ediție a concursului de încondeiat ouă.

Dragobetele, un zeu tânăr al Panteonului autohton, este după legendă fiul Babei Dochia, reprezentând, în opoziţie cu aceasta, principiul pozitiv. Dragobetele era sărbătorit, în funcţie de zona etnografică, în una din zilele de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie.

Sătenii din Tălmăcel vor da viață, din nou, unui obicei unic în România.

Consilierul misionar-pastoral şi de imagine al Mitropoliei Ardealului, preotul Constantin Necula, crede că Boboteaza trebuie să însemne pentru fiecare dintre noi „un nou început, o restartare, o refundamentare a vieţii”.

Un porc de aproximativ 200 kg va fi pârlit cu paie și apoi tranșat în cadrul Târgului de țară la Ignat.