România continuă să ocupe poziții îngrijorătoare în clasamentele europene privind sărăcia și excluziunea socială, în ciuda faptului că aruncă anual milioane de tone de alimente.
Foto: Banca pentru Alimente Cluj
Potrivit celor mai recente date Eurostat, țara noastră se află pe locul 2 în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie, iar 41,5% dintre copii trăiesc în condiții vulnerabile.
În acest context, Banca Regională pentru Alimente Cluj trage un semnal de alarmă și solicită implicare concretă din partea tuturor actorilor sociali – autorități, companii, ONG-uri și cetățeni.
„Oricât de mult am salva din risipă, problema sărăciei nu se rezolvă doar cu intervenții punctuale. E nevoie de politici publice coerente, investiții în educație și sănătate, și soluții integrate. Fără atacarea cauzelor profunde, România va rămâne, din păcate, în acest clasament rușinos”, afirmă Andreea Bobiș, vicepreședinte executiv al Băncii pentru Alimente Cluj.
Sărăcie în cifre, suferință în realitate
Datele Eurostat pentru perioada mai-iunie 2025 relevă o realitate cruntă: România ocupă locul 3 în UE la procentul copiilor expuși riscului de sărăcie, iar tinerii români se confruntă cu una dintre cele mai severe forme de lipsuri materiale și sociale.
„Cifrele nu redau suferința reală. Vorbim despre copii care merg la culcare flămânzi, familii care aleg între hrană și plata facturilor, vârstnici care nu își mai permit alimente după ce își cumpără medicamentele”, adaugă Andreea Bobiș.
Avem mâncare, dar o irosim
Paradoxul este flagrant: România aruncă anual cantități uriașe de mâncare, în timp ce mii de oameni trăiesc în lipsuri. În 2024, doar în județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu, Banca Regională pentru Alimente Cluj a colectat și distribuit peste 1.483 de tone de alimente, echivalentul a aproape 3 milioane de porții de mâncare. La nivel național, rețeaua băncilor pentru alimente a salvat și redirecționat aproximativ 9.000 de tone.
„Transformăm surplusul în sprijin. Dar pentru ca acest lanț să funcționeze, fiecare verigă trebuie să își asume rolul: companiile să doneze, autoritățile să creeze infrastructură de sprijin, iar oamenii să fie conștienți și activi”, spune Bobiș.
Foto: Banca pentru Alimente Cluj
Ce putem face – individual și colectiv
Banca pentru Alimente Cluj lansează un apel la acțiune. Fiecare dintre noi poate contribui:
Cumpărând responsabil și reducând risipa alimentară.
Donând alimente neutilizate sau bani.
Susținând inițiativele sociale prin voluntariat sau promovare.
Colaborând cu ONG-urile care sprijină persoanele vulnerabile.
„Ne dorim ca această știre să nu provoace doar indignare, ci mai ales acțiune. Soluțiile există. E nevoie doar să le punem în mișcare, împreună”, transmite vicepreședinta Băncii pentru Alimente Cluj.
Un apel și către companii
Companiile care doresc să contribuie pot dona surplus alimentar sau direcționa 20% din impozitul pe profit sau venit către organizații precum Banca pentru Alimente, prin Formularul 177. Conform Codului Fiscal, donațiile alimentare sunt deductibile, iar Banca oferă suport complet – logistic, juridic și operațional.
Mai multe informații despre cum poți sprijini activitatea Băncii pentru Alimente Cluj sunt disponibile pe www.cluj.bancapentrualimente.ro.
