Într-un referendum intern al PSD, organizat la 20 aprilie, 5.000 de social-democrați au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. După votul la referendumul intern, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat că Ilie Bolojan „trebuie să plece acasă” și că va decide în zilele următoare ce va face PSD în conformitate cu votul membrilor partidului, scrie AGERPRES.
sursa foto: AGERPRES
După o ședință internă la Partidul Național Liberal, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, la rândul său, în aceeași zi, că va continua să își exercite mandatul. El a catalogat decizia PSD de retragere a sprijinului politic „complet greșită și total iresponsabilă”, menționând că va asigura guvernarea.
Și liderul Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, și-a exprimat, în seara zilei de 20 aprilie, susținerea pentru premierul Ilie Bolojan și a anunțat că nu va ieși de la guvernare, iar miniștrii USR vor continua să meargă la muncă.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a postat un mesaj în limba maghiară pe pagina sa de Facebook, în care subliniază că, după decizia PSD, „acordul coaliției și-a pierdut valabilitatea”. De asemenea, într-un interviu la Digi 24, Kelemen Hunor a precizat că UDMR nu are „niciun motiv” să se retragă din Guvern.
„Probabil că vom intra în turbulențe politice”, a declarat și președintele Nicușor Dan, la 20 aprilie, înainte de referendumul intern organizat de PSD.
La 21 aprilie, Biroul Politic Național al PNL și Grupurile Parlamentare ale PNL au adoptat, în unanimitate, o rezoluție în care își exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan și pentru finalizarea reformelor asumate.
În spațiul public au fost vehiculate de către liderii politici diverse variante după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan:
– retragerea miniștrilor PSD de la guvernare, prin demisie;
– demisia premierului Ilie Bolojan;
– depunerea unor moțiuni de cenzură.
Situația în care miniștrii PSD se retrag de la guvernare prin demisie
Conform art. 106 din Constituția României, funcția de membru al guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
Conform art. 107, alin. 3 din Constituție, dacă prim-ministrul se află în situație de demisie, pierdere a drepturilor electorale, incompatibilitate, deces sau imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern.
Prevederile referitoare la prim-ministru se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai guvernului pentru o perioadă de cel mult 45 de zile, iar atributul propunerii interimarilor aparține prim-ministrului (art. 107, alin. 4 din Constituție).
CCR: Desemnarea miniștrilor interimari nu necesită acordul Parlamentului
Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 504 din 18 septembrie 2019, Curtea Constituțională a admis că desemnarea miniștrilor interimari nu are nevoie de acordul Parlamentului.
Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii (OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ).
Prim-ministrul trebuie să îi transmită președintelui României propunerea de demisie a miniștrilor în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului, conform OUG nr. 57/2019.
OUG 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ mai arată că, în caz de demisie a unui membru al guvernului, președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de demisie și declară funcția vacantă în termen de 15 zile de la primirea propunerii prim-ministrului.
În interiorul perioadei de 45 de zile de interimat sau după expirarea celor 45 de zile, premierul urmează să vină cu propuneri de miniștri plini.
De asemenea, pe perioada interimatului miniștrilor sau a guvernului interimar, poate interveni și depunerea uneia sau mai multor moțiuni de cenzură, urmându-se procedura specifică.
CCR: Dacă se schimbă compoziția politică a guvernului, e nevoie de aprobarea Parlamentului
Conform OUG 57/2019, prim-ministrul propune președintelui, în termen de 5 zile de la publicarea decretului prin care este constatată vacanța funcției, o persoană care îndeplinește condițiile prevăzute pentru numirea în funcția de membru al Guvernului. Situația este valabilă, conform jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 1559 din 18 noiembrie 2009 și Decizia CCR nr. 671 din 20 octombrie din 2021), numai în cazul în care înlocuirea unor membri ai Guvernului nu schimbă compoziția politică inițială a guvernului.
Conform jurisprudenței CCR, dacă prin propunerea de ‘remaniere’ se schimbă ‘structura’ sau ‘compoziția politică’ a Guvernului, adică ‘este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe’, în acest caz, ‘numirea miniștrilor nu mai poate avea loc doar prin decret al președintelui, la propunerea primului-ministru, ci, în prealabil, este necesară aprobarea Parlamentului cu privire la propunerea primului-ministru de remaniere a Guvernului’ (Decizia nr. 671 din 20 octombrie 2021;
În Constituția României, la art. 85 alin. 2 și 3, schimbarea compoziției politice a Guvernului este asimilată cu procedura remanierii. Astfel, Constituția prevede că, dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atributul de numire a miniștrilor numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
Situația în care prim-ministrul demisionează
În situația în care premierul este cel care își depune demisia, conform articolului 103 din Constituție, președintele României desemnează un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Situația depunerii unor moțiuni de cenzură
Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, potrivit articolului 113 din Constituție.
Potrivit Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, moțiunea de cenzură se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. (Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).
În cel mult 5 zile de la data depunerii, moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere. Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc în cel mult 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.
După încheierea dezbaterilor se votează moțiunea de cenzură, prin vot secret cu bile. În cazul în care moțiunea de cenzură nu întrunește majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcție.
În situația în care moțiunea este adoptată, prin votul majorității deputaților și senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituție).
În această ultimă variantă, președintele vine cu o nouă propunere de prim-ministru
