În inima Transilvaniei, acolo unde zidurile cetății medievale șoptesc povești de secole despre coexistență și diversitate culturală, Sibiul a redevenit epicentrul unei manifestări unice în spațiul cultural românesc. În perioada 12–20 septembrie 2026, orașul găzduiește cea de-a patra ediție a Festivalului Ars Sacra-Sibiu/Hermannstadt/Nagyszeben, un eveniment cu o profundă încărcătură spirituală și artistică, incluzând o serie de evenimente culturale desfășurateîn cadrul Zilelor Patrimoniului Cultural și Ziua Bisericilor Deschise.
(Ion Talpoș)
Sursă foto: Ion Talpoș
Ieri, 15 septembrie 2026, Biserica Reformată Calvină din Sibiu a îmbrăcat haine de sărbătoare pentru a găzdui vernisajul expoziției centrale „Sacralitate în arta contemporană”.
Motto-ul ediției de anul acesta a festivalului este: „Vă dau un viitor și o nădejde”- Ieremia 29.11
Sub patronajul acestui profund îndemn biblic ales drept motto al acestei ediții, festivalul din acest an își propune nu doar să expună obiecte de artă, ci să repună în discuție bazele ontologice ale culturii europene și să ofere o busolă morală într-o lume marcată de incertitudini. Evenimentul desfășurat la Biserica Reformată, coordonat de Asociația HID, demonstrează cum arta contemporană poate deveni un vehicul al sacrului, depășind barierele dogmatice pentru a atinge universalitatea sufletului uman.
Curatori: dr. Iulia Mesea, istoric și critic de artă, Ștefan Orth (artist plastic sibian), dr. Serfőző Levente, Președintele Asociației HID.
Invitați: Cristina Ragos, actriță la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu și Mihai Bădiță, profesorul Merito din Sibiu (Liceul de Arte Sibiu).
Președintele Asociației HID, dr. Serfőző Levente, a precizat în cuvântul său de deschidere: „Mesajul Festivalului Ars Sacra este proclamarea unității dintre credință, artă și pace. Bisericile și spațiile noastre culturale așteaptă cu porțile deschise vizitatorii care caută pacea și reînnoirea spirituală în această perioadă. Atunci când căutăm pacea, de fapt, căutăm eternitatea sau, mai bine zis, pe Cel Etern. Arta, și mai ales arta sacră, ne poate ajuta în acest demers”.
Sursă foto: Ion Talpoș
Biserica Reformată Calvină a devenit un spațiu de reflecție spirituală. Evenimentul carea avut loc pe 15 septembrie reprezintă chintesența obiectivului Ars Sacra. Găzduită într-un monument istoric de o sobrietate arhitecturală remarcabilă – Biserica Reformată Calvină de pe strada Mitropoliei, expoziția „Sacralitate în arta contemporană” a reușit să creeze o punte de dialog între estetica modernă și austeritatea sacră a lăcașului de cult. Asociația HID a reunit pe simezele improvizate în interiorul bisericii lucrări semnate de artiști plastici contemporani de prestigiu, dornici să exploreze misterul credinței prin tehnici și viziuni actuale.
Deși evenimentul cultural a avut loc după-amiază, lumina filtrată prin ferestrele înalte ale bisericii și iluminatul artificial au pus în valoare texturi, culori și forme ale lucrărilor expuse care au tradus vizual teme fundamentale ale existenței: jertfa, transcendența, speranța și reconcilierea.
Referitor la rolul luminii în evidențierea sacrului în lucrările artiștilor expozanți, dr. Iulia Mesea, istoric și critic de artă, afirma: „În această gramatică a sacrului, lumina ocupă un loc privilegiat. Ea aparține lumii vizibile și, în același timp, sugerează și trimite dincolo de ea. Deschide, traversează, revelează, dar poate să și ascundă, protejând ochiul de intensitatea unei prezențe pe care acesta nu o poate suporta sau, cel puțin sugerând, acolo unde acesta nu poate vedea. De aici forța simbolică a porții, a ferestrei a deschiderii: fiecare stabilește o relație între două spații, între apropiere și depărtare, între ceea ce ne este accesibil și ceea ce rămâne în afara privirii, între ceea ce atingem și ceea ce sperăm. Lumina se încarcă tot mai mult cu rolul de formă de trecere”
Experiența a fost una copleșitoare! Într-un astfel de cadru, opera de artă își pierde caracterul pur decorativ sau mercantil, redevenind ceea ce a fost la originile civilizației: o rugăciune întrupată, un instrument de contemplare și un liant comunitar. Publicul sibian prezent la vernisaj, obișnuit cu un standard înalt al manifestărilor culturale, a transformat spațiul ecleziastic într-un forum de idei și trăiri colective. Această expoziție nu este un eveniment izolat, ci va rămâne deschisă publicului până la data de 1 noiembrie 2026, oferind o oportunitate extinsă de introspecție pentru localnici și turiști, deopotrivă.
Pentru a înțelege pe deplin amploarea și importanța ediției a patra din acest an, este necesar să privim retrospectiv către originile acestui concept. Festivalul Ars Sacra s-a născut în anul 2007 la Budapesta, din dorința de a aduce la lumină și de a celebra rădăcinile iudeo-creștine ale culturii și identității europene. Inițiativa a pornit de la o premisă simplă, dar curajoasă: arta, în formele sale cele mai înalte, poartă amprenta sacrului, indiferent de perioada istorică în care a fost creată. Nevoia umană de frumos, de bine și de adevăr reprezintă valori absolute, capabile să unească societăți fragmentate.
Ceea ce a început ca un proiect local, s-a transformat rapid într-o mișcare transfrontalieră de amploare. Sibiul, cu profilul său multietnic și multiconfesional unic, s-a dovedit a fi un teren fertil pentru o astfel de inițiativă. Prima ediție sibiană a avut loc în septembrie 2023, moment în care șase parohii istorice din oraș (Ortodoxă, Romano-Catolică, Lutherană Evanghelică, Reformată Calvină, Greco-Catolică și comunitatea mozaică) și-au deschis simultan porțile. Acea primă ediție a demonstrat că bisericile Sibiului pot fi vizitate nu doar în ceas de slujbă, ci și ca depozitare ale unui patrimoniu artistic inestimabil și ca spații de armonie ecumenică.
Edițiile din 2024 și 2025 au consolidat această structură, diversificând oferta culturală. De la an la an, programul s-a extins de la expoziții de pictură și sculptură la concerte de muzică sacră (recitaluri de orgă, muzică corală veche și contemporană), lansări de carte teologică și filosofică, precum și tururi ghidate specializate. De exemplu, ediția anterioară din 2025, desfășurată sub deviza „Pelerini ai speranței”, a marcat includerea unor spații neconvenționale și a adus în prim-plan spectacole inedite, cum a fost concertul de deschidere de la Sinagoga Mare, alături de expoziții documentare valoroase precum „Harta Confesiunilor”.
Ajuns la cea de-a patra ediție în Sibiu, Festivalul Ars Sacra 2026 demonstrează o remarcabilă maturitate organizatorică și conceptuală. Dincolo de evenimentul central de la Biserica Reformată, din 15 septembrie, festivalul din acest an propune un itinerar spiritual complex prin toate lăcașurile de cult istorice ale orașului. Agenda a debutat pe 12 septembrie cu expoziții inedite în spațiul Primăriei Municipiului Sibiu (precum colecția de casete pictate semnată de Boros Erzsébet) și un concert inaugural memorabil susținut de pianistul Viniciu Moroianu în Sala Oglinzilor, unde partiturile lui J.S. Bach au vibrat sub semnul transcendenței.
Fiecare confesiune parteneră își aduce propria contribuție la acest mozaic spiritual. În timp ce Catedrala Mitropolitană Ortodoxă „Sfânta Treime” încântă publicul cu profunzimea cântului coral tradițional, Catedrala Lutherană Evanghelică din Piața Huet își pune în valoare maiestuoasa orgă în cadrul concertelor de seară. În egală măsură, Biserica Romano-Catolică și Biserica Ursulinelor oferă publicului acces la tezaure ascunse, precum veșminte liturgice din secolul al XVIII-lea și manuscrise vechi, restaurate.
Această dinamică subliniază funcția majoră a festivalului: aceea de a transforma Sibiul într-un spațiu al ospitalității spirituale. Într-o lume contemporană care se confruntă adesea cu crize de identitate și secularizare accentuată, Festivalul Ars Sacra amintește că arta și credința nu sunt relicve ale trecutului, ci piloni vii pe care se poate construi viitorul.
Din punct de vedere social și educațional, succesul Festivalului Ars Sacra rezidă în gratuitatea și accesibilitatea sa universală. Toate evenimentele din program – fie că vorbim despre expoziția de artă contemporană de la Biserica Reformată, tururile ghidate prin criptele medievale sau concertele camerale – sunt deschise publicului larg fără nicio barieră financiară. Acest aspect democratizează accesul la cultură și transformă actul artistic într-un bun comun. Mai mult decât atât, festivalul reușește să educe publicul tânăr în spiritul toleranței și al respectului față de patrimoniu. Vizitarea acestor spații sacre, însoțită de explicații oferite de specialiști, istorici de artă și clerici, oferă o înțelegere profundă a modului în care comunitățile diferite au colaborat de-a lungul secolelor pentru a clădi identitatea Sibiului. Sacralitatea, așa cum este reflectată în ramurile artei prezente în festival, devine un element de coeziune și unitate spirituală.
Evenimentul de ieri de la Biserica Reformată Calvină reprezintă doar o filă din acest volum impresionant pe care Festivalul Ars Sacra îl scrie în fiecare an la Sibiu. Prin inițiativa aducerii artei contemporane în spațiul sacru și prin perseverența de a uni confesiuni diferite în jurul conceptelor de frumos, bine și adevăr, festivalul își atinge promisiunea înscrisă pe frontispiciul ediției din acest an: aceea de a ne oferi, prin intermediul culturii, un viitor și o nădejde. Sibiul își confirmă, încă o dată, statutul de capitală culturală a dialogului și a luminii spirituale.
Sursă foto: Ion Talpoș
