Blocajele de pe Autostrada Sibiu–Pitești, infrastructura periculoasă din Bârghiș și Zlagna, criza din educație – principalele bătălii purtate săptămâna aceasta de parlamentarul AUR de Sibiu.
sursa foto: Luminița Păucean-Fernandes
Pentru senatoarea AUR de Sibiu, Luminița Păucean-Fernandes, vara lui 2026 nu a fost o perioadă de vacanță, ci una de muncă și de acțiune parlamentară. În timp ce Parlamentul își desfășura activitatea într-un ritm mai redus, problemele județului Sibiu au continuat să fie aduse în atenția ministerelor și a instituțiilor responsabile.
„Respectul pentru oamenii care m-au trimis în Parlament înseamnă să nu consider mandatul meu o funcție de sezon. Problemele sibienilor nu intră în vacanță și nici eu nu pot face acest lucru atunci când există lucruri care trebuie clarificate și rezolvate”, este mesajul care sintetizează activitatea senatoarei din această perioadă.
Una dintre cele mai importante teme abordate în luna august a fost infrastructura rutieră. Pe 24 august, Luminița Păucean-Fernandes a adresat ministrului Transporturilor o întrebare parlamentară privind întârzierile de pe loturile 2 și 3 ale Autostrăzii Sibiu–Pitești. Senatoarea a atras atenția că, potrivit informațiilor publice, pe cele două loturi, care însumează aproximativ 69 de kilometri, constructorii pot lucra în prezent pe doar aproximativ 45% din traseu, existând blocaje generate de lipsa unor documentații și avize.
„Este inacceptabil ca documentațiile necesare să fie depuse de CNAIR abia în prima parte a lunii august 2026, amânând segmente cruciale și punând sub semnul întrebării termenul de finalizare din 2028”, declară Luminița Păucean Fernandes. Senatorul a cerut ministrului interimar al Transporturilor indicarea persoanelor responsabile pentru aceste amânări, precum și un calendar ferm pentru eliberarea autorizațiilor de construire rămase.
Pentru Sibiu, miza este una majoră: finalizarea Autostrăzii Sibiu–Pitești înseamnă reducerea presiunii asupra Văii Oltului și DN7 și o conexiune rutieră modernă între Transilvania și sudul țării.
Educația a fost o altă prioritate. Senatoarea a sesizat Ministerul Educației în legătură cu problemele cu care județul Sibiu urmează să intre în anul școlar 2026–2027.
- Peste 1.400 de posturi didactice neocupate în școlile din județ;
- Lipsa manualelor școlare pentru elevii care intră în clasa a IX-a;
- Sute de școli conduse de directori numiți prin detașare;
- 6 unități școlare fără autorizație de securitate la incendiu (ISU) și 32 aflate în procedură;
- Școli neconectate la rețeaua de canalizare și cu grupuri sanitare în curte (cum este cazul Școlii Gimnaziale Bruiu).
„Refuz să asist pasiv la această încercare de a face austeritate pe spinarea celor mai vulnerabili copii! În Comisia de Învățământ unde sunt membră voi folosi toate pârghiile parlamentare pentru a bloca tăierea burselor sociale. În același timp, este de neiertat ca în anul 2026 copiii din Sibiu să meargă la școli fără autorizație ISU sau fără grupuri sanitare moderne. Educația sibiană are nevoie de soluții reale, nu de promisiuni deșarte”, a afirmat ferm Luminița Păucean Fernandes.
Un alt demers al senatoarei a privit infrastructura locală din comuna Bârghiș și, în mod particular, siguranța podului din satul Zlagna. După o deplasare personală în teren și analizarea documentelor transmise de instituțiile competente, Luminița Păucean-Fernandes a solicitat clarificări privind verificările tehnice efectuate asupra drumurilor, podurilor și podețelor. Un punct central îl reprezintă podul din Zlagna, unde există o restricție de tonaj de 7,5 tone/ax, senatoarea solicitând documentele și expertizele care fundamentează această limitare și certifică exploatarea în condiții de siguranță.
Pentru un parlamentar aflat la început de mandat, mesajul este unul clar: mandatul nu înseamnă doar prezență în Parlament, ci și obligația de a pune întrebări, de a cere răspunsuri și de a urmări instituțiile statului atunci când lucrurile nu funcționează. Prin activitatea sa din Senat și din județ, doamna senator Luminița Păucean Fernandes reconfirmă angajamentul de a rămâne vocea fermă a sibienilor în Parlamentul României.
„Nu am intrat în Parlament pentru a avea un mandat comod. Am intrat pentru a reprezenta Sibiul și pentru a pune presiune, prin toate instrumentele pe care le am la dispoziție, acolo unde oamenii așteaptă răspunsuri. Pentru mine, respectul față de sibieni înseamnă muncă, inclusiv atunci când este vară și alții sunt în vacanță.”
