În cadrul simpozionul științific cu tema „Șanse și restricții din punct de vedere al schimbărilor climatice în aplicarea tehnologiilor agricole din zona montană” organizat la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM) Cristian-Sibiu, au fost evidențiate o serie de aspecte caracteristice agriculturii desfășurate în zonele montane ale țării.
A fost evidențiat faptul că zona montană a României reprezintă o resursă importantă pentru agricultura țării. Că are un potențial economic ridicat, însă are nevoie,, în continuare, de sprijin guvernamental și de o legislație adecvată pentru a putea fi valorificat așa cum o fac alte țări europene (Italia, Austria, Franța).
În alocuțiunea rostită la deschiderea lucrărilor, dr. ing. Mariana Rusu, Director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, spunea:
„Viața economică și socială desfășurată în zonele de munte este influențată, mai mult ca în alte zone, de schimbările climatice. Clima a fost până acum favorabilă traiului uman, cu cicluri regulate, peisajul variat, altitudinea florei spontane, pășunile și fânețele bogate au fost factorii care încă din cele mai vechi timpuri, au favorizat păstoritul și practicarea unei agriculturi specifice zonei montane. Condițiile naturale și climatice până la apariția schimbărilor pe care le resimțim acum, deși nu au fost dintre cele mai favorabile, au permis valorificarea rațională a resurselor naturale și practicarea unei agriculturi biologice naturiste. Importantă este continuitatea, în acest context.
Din păcate, în prezent, ca și în trecut, acestei zone nu i se acordă atenție cuvenită. Prin măsurile întreprinse, mai ales prin neacordarea importanței cuvenite lânii, au condus la declinul zootehniei într-o zonă cu îndelungate tradiții. (…) Este necesară încurajarea cercetărilor în scopul stimulării agriculturii românești cu spațiul montan, precum și menținerea stabilității populației în această zonă. (…) Trebuie să reținem faptul că dispunem încă de un fond genetic valoros al ovinelor rămase, cu o bună adaptabilitate la condițiile naturale locale, de specialiști competenți, de tehnologii specifice performante și o bogată experiență profesională în domeniu, chezășie a posibilității de redresare numerică rapidă a ovinelor din rasa Țurcană. Cu regret trebuie să menționăm că în prezent lipsa lânii în rezervele de stat și particulare, supra scumpirea fibrelor chimice, a celor artificiale, impune o strategie de reorientare a exploatării ovinelor pe bază de hartă de zonare a raselor și îmbunătățirea programului de ameliorare.”
La lucrările simpozionului au luat parte, alături de gazde, specialiști și cercetători în domeniu, reprezentanți ai administrației locale din judeţul Sibiu, cadre universitare, lideri ai asociaţilor agricole şi ai conducerii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu Şişeşti”. A fost transmis și un mesaj video al fostului Ministru al Agriculturii, Petre Daea, adresat participanților la simpozion.
În deschiderea lucrărilor simpozionului, prof. dr. Stănică Florian, Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Sișești”, a precizat:
„Discutăm întotdeauna despre potențial. Potențialul stă în clorofila care creează substanță organică, în pajiștile românești, în pădurile noastre… Ori, exploatarea acestor resurse care înseamnă hrană, este unul dintre potențialele cele mai importante ale zonei montane. Cred că este momentul să trecem de la vorbe, la fapte, să venim în fața guvernanților și a celor care finanțează cercetarea făcută pentru dezvoltarea agriculturii, cu argumente clare și cu niște semnale de alarmă. Pentru că, dacă lucrurile nu se schimbă, satele din zona de munte vor continua să se depopuleze. Avem nevoie de strategii care să atragă tinerii, motivându-i și financiar și printr-un nivel de trai mai bun decât cel de la oraș, așa cum se întâmplă în alte țări din Europa. Acestea sunt modele, pe care ar trebui să le dezvoltăm. În zona montană, este loc pentru pomicultură. Putem face cercetări pentru pomicultura adaptată, pentru a ”domestici” sau a aduce în zona montană specii de plante pomicole, de arbuști fructiferi. Avem afinul siberian, avem afinul de cultură… Multe țări din arcul alpin folosesc speciile locale. Revenind la zootehnie, trebuie să găsim soluții pentru valorificarea superioară a lânii. Încep să se miște lucrurile și la noi, în acest sens. Avem discuții cu colegii de la Politehnică (Facultatea de Chimie, Facultatea de Construcții) pentru a realiza un grup de cercetare pentru a scoate din lână produse și subproduse cu valoare economică ridicată.
Începem să consumăm mai multă carne de vită. Trebuie să folosim potențialul pășunilor alpine pentru creșterea producției de carne. Să valorificăm rasele autohtone pentru producția de carne, nu să importăm carnea din Argentina sau din alte zonă îndepărtate ale lumii, în detrimentul fermierilor noștri. Europa așteaptă de la noi produse tradiționale înregistrate. Trebuie să avem mai multe produse tradiționale cu denumire geografică protejată. Este important să ne promovăm realizările”
Au mai rostit alocuțiuni Președintele Forumului Montan din România, Radu Rey, omul care și-a dedicat viața dezvoltării agriculturii montane și protejării intereselor fermierilor din zona montană. Printre altele, acesta a subliniat necesitatea îmbunătățirii legislaţiei pentru zona montană şi sprijinirea investițiile în educaţie. A reiterat ideea înființării unor școli profesionale, în agricultura montană.
„Am avut 35 de milioane de euro să facem primele 10 școli profesionale de agricultură montană, între care una aici, la Sibiu. S-au săpat temeliile, s-au terminat licitațiile. Pentru ca în februarie 2009, din cauza crizei economice, să se oprească finanțarea acestui proiect. (…) E un vis să credem că putem să ridicăm populația de la munte, fără educație. Și educația poate face parte și din ceea ce trebuie să facem noi, pentru că societatea trebuie să furnizeze educație împreună cu universitățile, iar partea de organizare aparţine Guvernului. Progresul nu se poate face fără finanțare”, a afirmat Radu Rey.
Prof. univ. dr. Ioan Groza, membru ASAS, reprezentant al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, a subliniat importanța parteneriatului în cercetare, dezvoltat între facultățile de profil din țară și instituții, în contextul celor două etape parcurse de România: una explozivă, a inventarierii terenurilor, a cercetării, a dezvoltării și o alta în care procesatorul, cercetătorul care este capabil de transfer tehnologic, trebuie să aibă prioritate în fața oricărui alt element.
În alocuțiunea sa, Constanța Ștefan-reprezentanta Asociației Agricole Țara Loviștei, a evidențiat problemele crescătorilor de ovine în condițiile în care primarii multor localități din țară le refuză acestora arendarea pășunilor pentru desfășurarea activităților lor, dar și mulțumirea că Institutele de cercetare, în speță Institutul de Montanologie, este de partea fermierilor.
Lucrările simpozionului au continuat cu o serie de comunicări susținute de participanți. Am reținut câteva dintre temele acestora, de pe agenda de lucru a organizatorilor:
* Problematica schimbărilor climatice reflectată în presă (Ioana Narcisa Crețu, Ioana Tatiana Ciocan-ULB Sibiu).
*Efectele depopulării zonei montane și posibilități de redresarea a acestora (Teodor Marușca, ICDP Brașov).
*Țara Făgărașului-Leagănul boierilor transilvăneni (Vasile Tabără, ULB Sibiu) .
*Analiza economică și digitalizarea proceselor agricole: de la documentație de conținut la instrumente suport pentru fermieri (Dragomir Vili, Rodină Steliana-ICEADR București).
*Peisajul cultural carpatic, păstoritul în Mărginimea Sibiului (Lucian David, Institutul Etnografic și de Folclor ”Constantin Brăiloiu”.
Concluzia generală la încheierea lucrărilor simpozionului, a fost că întâlnirile de acest gen dintre specialiștii din agricultură sunt benefice și necesare, ducând la simplificarea comunicării între participanți și la schimbul de informații de specialitate.
Ion Talpoș
