Alimentele ultraprocesate, automedicația cu antibiotice și somnul insuficient sunt trei dintre cele mai frecvente greșeli pe care le facem fără să le considerăm periculoase.
Foto: SCJU
Conf. univ. dr. Călin Cipăian, medic șef al Secției Clinice Medicale II din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică, într-un interviu, ce efecte au aceste obiceiuri pe termen lung și ce putem face diferit.
Mulți dintre noi consumăm zilnic produse care ni se par normale — cereale pentru micul dejun, snacksuri, mezeluri, supe instant sau batoane „proteice”. Medicul Călin Cipăian atrage atenția că tocmai acestea sunt alimentele care, consumate frecvent, pot contribui la obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare și ficat gras.
Un aliment ultraprocesat se recunoaște prin lista lungă de ingrediente, prezența aditivilor industriali – coloranți, emulsificatori, arome artificiale, sirop de glucoză-fructoză – și prin faptul că nu ar putea fi reprodus într-o bucătărie obișnuită. „Nu înseamnă că trebuie eliminate complet, dar ar trebui consumate rar, nu zilnic”, spune medicul.
Soluția nu este o dietă strictă, ci alegeri mai bune: mai multă apă în loc de băuturi îndulcite, o porție de legume la fiecare masă, gătit acasă mai des, porții moderate.
Antibioticele luate fără rețetă – o greșeală cu consecințe grave
Automedicația este un subiect pe care dr. Cipăian îl tratează cu seriozitate. Mulți pacienți iau medicamente fără diagnostic corect, fără doză potrivită sau fără să țină cont de alte tratamente urmate. Riscurile sunt reale: reacții adverse, alergii, supradozaj, interacțiuni medicamentoase și, mai grav, întârzierea unui diagnostic corect.
Cazul cel mai frecvent și mai periculos rămâne automedicația cu antibiotice. Acestea nu au niciun efect asupra virozelor sau răcelilor obișnuite. Folosite inutil, contribuie la rezistența bacteriană – o problemă globală care face ca infecțiile să devină tot mai greu de tratat. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că această rezistență crește riscurile inclusiv în cazul intervențiilor chirurgicale sau al tratamentelor oncologice.
Somnul – la fel de important ca alimentația
Un alt obicei subestimat este somnul insuficient. Medicul sibian subliniază că somnul nu este un lux. Este o nevoie biologică fundamentală. Lipsa lui pe termen lung afectează memoria, concentrarea, starea emoțională și imunitatea. Crește, de asemenea, riscul de anxietate, depresie, obezitate, hipertensiune și boli cardiovasculare.
Recomandările sunt simple: oră constantă de culcare și trezire, ecrane oprite seara, fără mese grele înainte de somn, cafeină evitată după-amiaza.
Prevenția, mai ieftină decât tratamentul
Mesajul central al interviului este unul pe care medicul îl adresează direct pacienților: „Nu așteptați să apară boala pentru a vă ocupa de sănătate”.
Hipertensiunea, diabetul, bolile cardiovasculare și unele cancere evoluează ani de zile fără simptome vizibile. Controalele periodice pot face diferența dintre un diagnostic precoce și o complicație gravă.
Schimbările nu trebuie să fie radicale. Contează consecvența, nu perfecțiunea.
