Muzeul ASTRA din Sibiu găzduiește sâmbătă, 13 iunie, între orele 10:30 și 17:30, expoziția „Mască și Dublă Față” la Gospodăria din Nereju.
Foto: Silviu Popa, fotograf Muzeul ASTRA
Evenimentul propune o lectură etnografică a tradițiilor ritualice și a meșteșugului prelucrării lemnului dintr-o comunitate montană din județul Vrancea, cu rădăcini precreștine păstrate până astăzi.
Gospodăria a fost ridicată în 1890 după un tipar arhaic al locuirii montane, cu prispă pe stâlpi subțiri, podea de pământ bătut și o încuietoare al cărei cifru îl cunoșteau doar membrii familiei. Adusă din județul Vrancea, ea funcționează la ASTRA ca un prag între memoria materială a celor care au locuit-o și experiența vizitatorilor de astăzi.
Ce obiecte pot fi văzute la expoziție
Expoziția reunește obiecte de uz cotidian – donițe, cauce, linguri, mese joase, taburete – realizate din lemn de esență moale crescut pe malurile râului Zăbala. Fiecare piesă este o mărturie a unui mod de viață în care forma obiectului purta amprenta corpului, a gestului și a timpului. Alături de acestea, sunt expuse măști din lemn și textile care reconstituie două registre ale vieții ritualice: sărbătoarea de iarnă și ritualul funerar.
Foto: Silviu Popa, fotograf Muzeul ASTRA
Ce este Chipărușul și ce rol aveau măștile în satul Nereju
Nucleul tematic al expoziției îl reprezintă masca. Ritualul funerar din Nereju se articula în jurul Chipărușului – dans precreștin oficiat în fața casei celui decedat. Doisprezece bărbați mascați, legați între ei cu „lanțul vieții”, dansau în jurul focului pentru a alunga forțele malefice și a restabili echilibrul comunității.
Masca nu era un simplu accesoriu. Purtătorul dobândea prin actul mascării o identitate provizorie și o putere care îi permitea să înfrunte moartea în numele comunității.
Foto:Silviu Popa, fotograf Muzeul ASTRA
La intrare, vizitatorii pot observa merindarul – o căsuță miniaturală în care se depunea mâncare și apă pentru drumeți. Micul monument al ospitalității anonime vorbește despre o comunitate în care solidaritatea nu era declarată, ci practicată zilnic, prin gesturi concrete.
Expoziția este semnată de muzeograful Roberta Nicula.
