Vocea Lucreției Ciobanu a făcut cunoscute cântecele Mărginimii Sibiului mult dincolo de locurile în care s-au născut. În spatele acestei voci se află însă o poveste de familie, un sat și o lume ale căror urme se păstrează în documente. Aceste începuturi sunt aduse în atenția publicului prin expoziția „Lucreția Ciobanu. Rădăcini în Mărginimea Sibiului”, realizată de Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale cu prilejul manifestărilor omagiale din 24 octombrie 2026, de la Topârcea și Ocna Sibiului.
sursa foto: Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale
Găzduită la Centrul Cultural din Ocna Sibiului, expoziția propune o întâlnire cu artista prin mărturii despre familia sa, comunitatea natală și parcursul care a transformat-o într-una dintre vocile reprezentative ale folclorului românesc. Reproducerile documentelor de arhivă, fotografiile și reperele biografice alcătuiesc un traseu care pornește de la Topârcea și urmărește legătura durabilă dintre interpretă și lumea din care provenea.
La realizarea expoziției s-au implicat activ dr. Mariana Țăranu, Anca Barb, Eugen-Marius Gherghel și Florin-Tiberiu Cergă, din cadrul arhivei sibiene. Contribuția lor pune în lumină munca de cercetare și pregătire documentară care precedă întâlnirea publicului cu o asemenea expoziție. Identificarea mărturiilor relevante, examinarea informațiilor și așezarea lor într-un parcurs accesibil vizitatorilor transformă documentele păstrate în depozite într-o poveste despre oameni, familie și comunitate.
sursa foto: Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale
Prin efortul acestei echipe, paginile de registru și imaginile sunt reunite într-un context care le face semnificația mai ușor de înțeles. Demersul arată și rolul arhivistului în viața culturală a comunității: acela de a cerceta, de a explica și de a readuce în atenție mărturii care completează memoria colectivă. În cazul Lucreției Ciobanu, documentele apropie publicul de începuturile unei personalități cunoscute mai ales prin cântecele și aparițiile sale scenice.
Un loc central îl ocupă înregistrarea nașterii Lucreției Arcaș, cea pe care publicul avea să o cunoască sub numele de Lucreția Ciobanu. În protocolul botezaților din Topârcea, care cuprinde anii 1920–1941, se păstrează înscrierea referitoare la nașterea sa, la 27 octombrie 1924. Pagina de registru aduce în fața vizitatorilor începutul unei biografii care avea să intre în memoria culturală a țării.
Alături de aceasta, înregistrarea căsătoriei părinților deschide perspectiva asupra istoriei familiei. Asemenea documente permit reconstituirea legăturilor dintre generații și așază destinul unei personalități în istoria concretă a comunității sale. Pentru vizitator, întâlnirea cu aceste pagini înseamnă apropierea de oamenii și împrejurările care au precedat celebritatea.
sursa foto: Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale
O fotografie din 1975 o înfățișează pe Lucreția Ciobanu în mijlocul topârcenilor, la sărbătoarea „Fiii satului”. Imaginea surprinde o revenire acasă și completează firesc documentele de familie. Artista consacrată se regăsește între oamenii locului, într-un cadru care vorbește despre apartenență și despre continuitatea legăturilor cu satul natal.
Această relație cu lumea satului a avut un rol esențial în construcția repertoriului său. Cântecele auzite în familie, tradițiile comunităților păstorești și întâlnirile cu oamenii din zona Sibiului au alimentat o carieră în care doina, cântecul de munte și viața pastorală au dobândit o expresie inconfundabilă. Supranumele „Doamna Munților” exprimă tocmai această apropiere dintre vocea artistei și universul pe care l-a făcut cunoscut publicului.
sursa foto: Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale
Expoziția include și repere ale afirmării sale artistice, precum și ale recunoașterii publice: distincțiile primite în anii 2002 și 2004 și acordarea titlului de Cetățean de Onoare al județului Sibiu, în 2013. Privite împreună, documentele despre începuturile familiale și mărturiile consacrării conturează drumul de la copilul născut la Topârcea la interpreta aplaudată în țară și în străinătate.
Prin această contribuție la programul comemorativ, Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale pune în valoare patrimoniul documentar pe care îl păstrează și îl apropie de public. Registrele vechi capătă aici o dimensiune umană imediată: numele înscris într-o rubrică este al unei voci pe care generații de ascultători au îndrăgit-o.
sursa foto: Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale
La câteva zile înainte de împlinirea a 102 ani de la nașterea Lucreției Ciobanu, expoziția readuce în atenție rădăcinile unei moșteniri muzicale încă vii. Cântecele îi păstrează vocea, iar documentele ne ajută să înțelegem lumea din care aceasta s-a înălțat.
