În anul școlar 2022-2023, numărul elevilor a atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Mediul rural, defavorizat în privința ratei de participare la educație.

În ultimii zece ani, numărul elevilor din învățământul preuniversitar a scăzut dramatic, astfel încât sistemul de educație românesc școlarizează cu peste 200.000 de elevi mai puțin, scrie Monitorul de Cluj.

Foto: Arhiva

România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu și a pierdut aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015, potrivit celui mai nou „Raport privind starea învățământului preuniversitar din România”, dat publicității de Ministerul Educației. Între timp, față de prima parte a deceniului trecut, numărul profesorilor a rămas mai mic, dar a atins, în anul școlar trecut, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, arată Edupedu.ro.

Scăderea substanțială a numărului de elevi școlarizați în sistemul preuniversitar de educație se explică, potrivit ministerului Educației, prin tendințele demografice negative, dar și prin migrație.

Mediul rural continuă să rămână dezavantajat, astfel încât în comunele și satele din România numărul elevilor școlarizați continuă să scadă.

Din păcate, conform raportului publicat de ministerul Educației, România înregistrează deficiențe și la capitolul învățare continuă a adulților (educație pe tot parcursul vieții), dar și în ceea ce privește rata de părăsire timpurie a sistemului de educație. Astfel, fenomenul abandonului școlar a înregistrat în 2022 o rată de peste 15%, peste media europeană.

Chiar dacă raportul precizează că „anul școlar 2022-2023 s-a aflat sub auspiciile Viziunii pentru educație a Proiectului «România Educată»”, situația învățământului românesc este mai mult decât îngrijorătoare. 

România a pierdut într-un an școlar circa 13.000 de elevi

Astfel, în anul 2022-2023, numărul total al elevilor înregistrați în învățământul preuniversitar a fost de 2.891.765, în scădere cu aproximativ 13.000 de elevi față de anul anterior. Scăderea este însă considerabilă (8,6%) (față de anul 2014-2015, când se înregistrau 3.164.470 de elevi. De atunci, numărul acestora a scăzut constant, cu o singură perioadă de stagnare între 2020 și 2022.

Scăderea este mai pronunțată în cazul elevilor de la sate și atinge un nivel record – de circa 33% – în cazul elevilor de gimnaziu din mediul rural. Un procent foarte ridicat – scădere de aproape 20% – se remarcă și în cazul elevilor de liceu.

În zece ani, sistemul preuniversitar a pierdut 200.000 de elevi 

În anul școlar 2022/2023, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2891,7 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Pe niveluri de învățământ, s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de elevi în învățământul primar și în cel preșcolar. La toate celelalte niveluri, populația școlară a scăzut cu valori cuprinse între 2,7-9,3 mii de elevi.

În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, singura excepție fiind anul școlar 2021/2022. În anul de referință al acestui raport, 2022/2023, a continuat tendința de scădere a numărului de elevi (cu 13,5 mii de elevi), populația școlară totală în învățământul preșcolar, primar și secundar fiind de 2891,7 mii de elevi. Astfel, în comparație cu anul școlar 2014/2015 sistemul de educație școlarizează cu peste 200.000 de elevi mai puțin, ca efect principal al tendințelor demografice negative și al migrației.

Scăderea numărului de elevi, pe ciclu de învățământ

Pe niveluri de învățământ, tendința efectivelor de elevi este de ușoară creștere la nivelurile preșcolar și primar (de masă și special), în timp ce toate celelalte niveluri de învățământ înregistrează scăderi ale efectivelor de elevi, cea mai consistentă fiind înregistrată la nivelul învățământului gimnazial (aproape 10 mii de elevi). Astfel, în anul școlar 2022/2023:

  • Se continuă trendul ascendent din anul școlar anterior, la nivelul învățământului preșcolar, cu o creștere de aproape 4 mii de copii. Această tendință se înregistrează echilibrat pe ambele medii de rezidență, creșterea fiind de aproximativ 2 mii de copii pe fiecare mediu de rezidență.
  • În ansamblul învățământului primar, cresc efectivele de elevi față de anul anterior cu 6,4 mii de elevi, ajungând la 868,6 mii de elevi. Creșterea valorii indicatorului este determinată de creșterea efectivelor de elevi din mediul urban, la nivelul mediului ruralfiind înregistrată o ușoară sădere, cu 104 elevi.
  • La nivelul învățământului gimnazial, efectivele de elevi au fost de 727,8 mii de elevi, în scădere cu 9,3 mii de elevi față de anul școlar anterior; scăderi ale efectivelor de elevi de gimnaziu se observă pe ambele medii de rezidență, însă în mediul rural scăderea este mai semnificativă decât în mediul urban (cu 5,9 mii de elevi în rural, față de scăderea cu 3,4 mii de elevi în urban).

Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei de participare la educație, în special la nivelul învățământului gimnazial.

  • În învățământul liceal, au fost înscriși 590,4 mii de elevi, cu 3,1 mii de elevi mai puțini față de anul școlar anterior.
  • În învățământul profesional, continuă tendința descendentă din anul școlar anterior (cu 8,7 mii de elevi mai puțin decât în anul școlar anterior).
  • În învățământul postliceal, a avut loc o scădere cu 2,7 mii de elevi, efectivele de elevi ajungând la 86,7 mii, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației şcolare.

De asemenea, din perspectiva indicatorilor europeni 2022, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România și media UE27 a avut o tendință generală descendentă, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata de părăsire timpurie a școlii în 2022, în România, a fost de 15,6%.

În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres consistent privind participarea adulților (25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții. Valorile indicatorului s-au situat în intervalul 1-2% în perioada 2011-2020; pentru 2022, se observă o creștere a valorii indicatorului până la 5,4%, însă valoarea este inferioară țintei europene (15%), precum și mediei UE-27 (11,9%).

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*