La 18 ani, Iana Balteș a devenit marea speranță a ciclismului feminin românesc. Născută pe 12 ianuarie 2007 la Sibiu, are deja în palmares peste 13 titluri naționale, ultimele două fiind cucerite în weekend, la Campionatele Naționale de Ciclism pe Șosea desfășurate chiar la noi în județ. Se antrenează de curând în Olanda, la celebra echipă Watersley R&D Cycling Team, iar progresul a fost imediat. Are câteva trofee și medalii preferate, pe care le ține deasupra patului, alături de legitimațiile de sportiv de la cele două ediții ale Festivalului Olimpic de Tineret European de vară „la care am avut onoarea să îmi reprezint țara”.
(Dan GREAVU)
foto: facebook/Federatia Română de Ciclism – credit foto: Traian Olinici
Extrem de muncitoare și determinată, a reușit să îmbine cu succes activitatea sportivă cu cea școlară, fiind absolventă de clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, secția Științe în limba germană. „Le mulțumesc din inimă profesorilor mei de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, secția Științe în limba germană, care m-au sprijinit necondiționat în decursul clasei XI-a și mi-au permis să fiu mai aproape cu un pas de visul meu.”, a mărturisit sportiva.
Cu tot mai puțin timp liber, spune că adoră marea, ieșirile cu prietenii, iar locul său preferat din Sibiu rămâne „urcarea de la Rășinari spre Păltiniș, ale cărei serpentine, înclinații și denivelări din asfalt le știu ca pe tabla înmulțirii”. „Viața mea de liceană este puțin fadă, pentru că nu îmi permit deviații de la programul de antrenament, somn și alimentație, dar este prețul pe care accept să îl plătesc. Timpul liber îl petrec cu prietenii la o cafea bună, pe E-bike sau de câte ori am ocazia, pe malul oricărei mări unde mă duce tot ciclismul”, dezvăluie sibianca.
foto: facebook/Federatia Română de Ciclism – credit foto: Traian Olinici
Iana Balteș practică ciclismul de 9 ani. Spune că înainte a făcut schi de performanță, dar din păcate lipsa zăpezii și infrastructurii a determinat-o să rămână doar la nivel de hobby. A făcut și gimnastică de performanță, de la 6 la 10 ani, s-a confruntat însă cu mai multe accidentări și a fost nevoită să renunțe. „Părinții fiind pasionați de concursuri de MTB, eu având nevoie de adrenalină, m-am trezit concurând la concursuri de MTB și din primul an am și câștigat titlul de campioana națională la categoria mea. De atunci nu prea m-am mai dat jos de pe bicicletă.”, mărturisește sportiva.
Are în palmares mai bine de 13 titluri naționale, însă nu are un concurs sau rezultat preferat. „Pe acela încă îl mai aștept!”, arată Iana, care spune că performanțele din campionatul intern și-au pierdut oarecum din semnificație pentru ea, după ce a văzut la ce nivel sunt fetele de vârsta sa din Olanda, Belgia, Italia.
Are însă 2 participări la Festivalul Olimpic de Tineret European de vară, unde a reprezentat România.
Săptămâna trecută, Iana Balteș a câștigat titurile naționale la junioare atât la fond, cât și la contratimp (foto: facebook/Federatia Română de Ciclism – credit foto: Traian Olinici)
Despre noile titluri naționale, despre visul ei de sportivă și cine o sprijină în carieră, ne-a vorbit într-un interviu acordat în EXCLUSIVITATE pentru cititorii Mesagerului de Sibiu.
Reporter: Rezultate excelente la Campionatele Naționale de Ciclism pe Șosea. Cum a fost?
Iana Balteș: Aș spune că a fost mult mai ușor decât orice cursă din Olanda și nu vreau să pară arogantă această afirmație. Din păcate acesta este nivelul actual al ciclismului profesionist (feminin) din România și cred că trebuie să se schimbe lucrurile!
Am câștigat cursa de fond preluând controlul la momentul potrivit, am avut curajul să iau decizia, să îmi asum anumite riscuri. Îmi place să animez orice cursă și învăț să accept că uneori planul funcționează, alteori nu, chiar dacă știu că am cele mai puternice picioare.
Iar despre cursa de contratimp individual, lucrurile sunt evidente, nu degeaba se numește „proba adevărului”. Aici, din păcate, nu toți sportivii beneficiază de material de concurs egal și aici este altă mare problemă pe care o văd în ciclismul din România; „afară”, toate sportivele au acces la material de concurs similar și atunci rezultatele au o relevanță.
foto: facebook/Federatia Română de Ciclism – credit foto: Traian Olinici
R: Performanța vine după ce luna trecută ai urcat pe podium la Campionatele Balcanice. Te simți în formă?
I. B: Direcția echipei și implicit a mea este de a avea evoluții bune pe parcursul unui sezon întreg, nu doar un “vârf”. Desigur, aceste titluri balcanice și naționale îmi aduc anumite satisfacții, dar focusul meu este îndreptat spre cursele importante din Europa și acolo îmi doresc să ating acea râvnită „formă maximă”.
R: Ai excelat într-o perioadă dificilă, fiind elevă în clasa a XII-a. Cum s-a împăcat școala cu sportul?
I.B.: Aș minți să zic că îmi este simplu; este unul dintre cele mai dificile aspecte cu care mă confrunt. Sportul de performanță internațional nu așteaptă să îți termini bacalaureatul și apoi să începi să te orientezi pe piață. Este momentul optim, pe care îl prinzi sau nu!
Ar fi multe de spus aici, dar mă rezum să le mulțumesc din inimă profesorilor mei de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, secția Științe în limba germană, care m-au sprijinit necondiționat în decursul clasei XI-a și mi-au permis să fiu mai aproape cu un pas de visul meu.
R: Cum te-au primit cei de la Watersley R&D Cycling Team? Simți progres de când te pregătești în Olanda?
I. B: Foarte sincer, credeam că știu multe despre ciclism și când am ajuns acolo, la început mi-a fost și teamă să arăt că nu știu mai nimic, de fapt. Am adoptat anumite obiceiuri pe care le-am văzut la colegele de echipa cu care trăiesc în aceeași casă și care au mult mai multă experiență. Sunt mici detalii, dar și alte aspecte majore pe care le-am învățat de când sunt acolo, de fapt pot spune că descopăr zi de zi lucruri noi. Câteva exemple, tactică, strategie, alimentație, antrenamente individuale și de echipa, reziliență și multe altele.
…și să răspund direct la întrebare! Le doresc tuturor ciclistelor de performanță din România să fie primite și tratate într-o echipă, așa cum am avut eu parte la Watersley. Și da, progresul l-am simțit din prima săptămâna petrecută cu ei în Spania, în timpul cantonamentului de iarnă.
R: Ce ți-ai propus pe plan sportiv pentru perioada imediat următoare? Dar pentru continuarea studiilor?
I. B: Sezonul următor va fi decisiv pentru cariera mea. Începând cu categoria U23 deja putem vorbi despre contracte profesioniste și acolo din nou lucrurile se schimbă radical.
Am câteva opțiuni și cu siguranță acest tricou de campioană națională pe care îl voi purta pentru restul sezonului îmi deschide anumite oportunități și îmi oferă șansa să mă fac vizibilă într-un pluton de 120-150 de fete, dar totodată vine și cu presiune. Noi cicliștii avem o vorbă, că dacă nu confirmi, „tricoul, stă greu pe tine!”
Rămâne de văzut dacă se materializează sau dacă va trebui să îmi pun planurile în așteptare până la finalizarea clasei XII-a. Îmi doresc să continui studiile în afara țării într-o direcție tangențială cu sportul.
R: Care este ciclista ta favorită?
I. B: În contextul actual, Mischa Bredewold este ciclista mea favorită, câștigătoare a prestigioasei curse Amstel Gold Race in 2025. Și-a început cariera sportivă la echipa Watersley și reprezintă o generație nouă de cicliste versatile, curajoase și cu potențial uriaș. Acum evoluează sub umbrela SD Worx, cea mai de succes echipă de World Tour feminină din ultimii ani.
R: Visul tău de sportivă? Olimpiada?
I. B: Pe la 14-15 ani ziceam un mare DA acestui vis. Acum le iau toate pas cu pas și încerc să rămân realistă și să-mi creez un drum și un nume credibil în ciclismul profesionist feminin.
R: Cine te sprijină în carieră?
I. B.: Principală susținere vine din partea părinților, nici aici nu este niciun secret! Și sunt foarte norocoasă, știu! Ei m-au lansat și m-au încurajat să devin ceea ce sunt acum și mă susțin să îmi duc visul mai departe.
Sprijin primesc și din partea echipelor pe care le reprezint, în România, CSU Târgu Mureș este una din cele mai importante echipe de ciclism, iar despre Watersley R&D Cycling Team nu cred că mai trebuie spuse multe. Viziunea lor este cât se poate de simplă și clară, se regăsește în numele echipei: R&D înseamnă curse și dezvoltare pentru cicliștii talentați de 17-18 ani. Ceea ce stă în spatele acestor două litere e însă mult mai mult: team manageri, directori sportivi, antrenori, psihologi, medici, maseuri, kineototerapeuti, nutriționiști, mecanici, soigneuri și o bază materială și logistică importantă.
Iar pentru moment, sprijinul cel mai important vine de la antrenorul meu personal, d-l conf. Univ. dr. Ștefan Adrian Martin care îmi este alături de patru ani și sunt convinsă că. fără el, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile.
Pentru toate acestea, și pentru tot ce nu pot pune în cuvinte, îi mulțumesc cu respect pe această cale.
foto: facebook/Federatia Română de Ciclism – credit foto: Traian Olinici
