Durerea în piept care poate anunța un infarct nu trebuie ignorată. Un medic specialist în cardiologie explică ce simptome trebuie să declanșeze imediat apelul la 112.
Foto: SCJU
Dr. Picu Andreea Maria, medic specialist în specialitatea cardiologie la SCJU, răspunde la întrebări:
1. Ce tip de pacienți sunt tratați în Cardiologie II și cum diferă această secție de Cardiologie I?
În cadrul Secției Cardiologie II sunt internați în principal pacienți care au depășit faza critică a unei boli acute și necesită continuarea tratamentului, reevaluare completă și stabilirea unui plan terapeutic pe termen lung.
Un rol important al secției este reevaluarea amănunțită a pacienților prin investigații imagistice și funcționale.
Având un interes deosebit pentru imagistica cardiovasculară și ecocardiografie, acord o atenție specială reevaluării complete a pacienților după faza acută a bolii. Această abordare ne permite să identificăm modificări care pot influența tratamentul și prognosticul pe termen lung, contribuind la o îngrijire cât mai personalizată. Atunci când este necesar, completăm evaluarea cu monitorizare Holter, teste funcționale și alte investigații imagistice moderne, pentru a stabili cel mai potrivit tratament și pentru a preveni noi evenimente cardiovasculare.
Prin urmare, activitatea secției este orientată nu doar spre tratarea bolii existente, ci și spre recuperarea pacientului, prevenirea complicațiilor și reducerea riscului de reinternare.
2. Ce investigații și tehnologii moderne sunt disponibile pentru diagnostic și monitorizare?
Ecocardiografia reprezintă una dintre cele mai importante investigații în cardiologia modernă și face parte din evaluarea de rutină a pacienților cu boli cardiovasculare. Avem posibilitatea de a efectua ecocardiografie transtoracică, cât și transesofagiană, inclusiv cu tehnologie 3D, precum și evaluări avansate prin speckle-tracking și analiza strain. Aceste tehnici sunt integrate în practica modernă de imagistică cardiovasculară, fiind de fapt o rutină la nivel mondial.
Monitorizarea Holter ECG și Holter de tensiune arterială rămân investigații indispensabile pentru diagnosticarea tulburărilor de ritm și evaluarea controlului tensiunii arteriale.
Testul de efort pe cicloergometru completează evaluarea funcțională a inimii. Un obiectiv pe care mi l-am propus este dezvoltarea ecocardiografiei de stres, o metodă care combină ecografia cu efortul fizic sau cu un agent stresor cum este dobutamina și permite evaluarea ischemiei miocardice, a funcției contractile și diastolice la efort sau stres, precum și identificarea hipertensiunii pulmonare induse de efort la pacienții selectați.
Mă bucur că, în ultima perioadă, pacienții noștri au beneficiat și de acces la CT cardiac, acesta completează ecocardiografia și permite un diagnostic mai precis, în suspiciunea de ischemie sau în endocardită, spre exemplu.
3. Cum ar trebui să reacționeze o persoană sau un aparținător în cazul unui infarct sau al unui stop cardiac?
În cazul unui infarct miocardic, fiecare minut contează. O durere puternică în piept, care persistă mai mult de 15–20 de minute, poate iradia spre brațul stâng, umăr, mandibulă sau spate și poate fi însoțită de transpirații, greață sau dificultăți de respirație. În această situație trebuie apelat imediat 112 și nu trebuie amânată prezentarea la spital.
Din păcate, vedem încă pacienți care ajung prea târziu deoarece nu au recunoscut simptomele infarctului sau au sperat că vor trece de la sine, iar acest lucru poate duce la complicații severe.
În cazul unui stop cardiac, dacă persoana este inconștientă și nu respiră normal, trebuie apelat imediat 112 și începute compresiile toracice până la sosirea echipajului medical. Dacă este disponibil un defibrilator extern automat, acesta trebuie utilizat conform instrucțiunilor.
4. Cum pot pacienții să facă diferența între o durere toracică banală și una care poate indica o problemă cardiacă gravă?
Durerea de origine cardiacă este, de obicei, o senzație de apăsare, constricție sau greutate în piept, care apare frecvent la efort sau stres emoțional și se poate extinde către brațul stâng, mandibulă, umeri sau spate. Poate fi însoțită de lipsă de aer, transpirații reci sau greață. La femei, vârstnici și persoanele cu diabet, simptomele pot fi mai puțin specifice.
Orice durere toracică nou apărută, cu aceste caracteristici sau care persistă ori se agravează, trebuie evaluată de un medic. Dacă este intensă, apare în repaus sau durează mai mult de 15–20 de minute, este necesar apelul imediat la 112.
5. Ce recomandări aveți pentru pacienții care au deja o boală de inimă în ceea ce privește medicația, alimentația și activitatea fizică?
Respectarea tratamentului și controalele periodice sunt esențiale. Insist foarte mult și asupra schimbării stilului de viață, în special asupra scăderii în greutate atunci când există obezitate sau exces ponderal. Obezitatea este unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular și favorizează apariția infarctului, insuficienței cardiace și a tulburărilor de ritm. O alimentație echilibrată, activitatea fizică adaptată fiecărui pacient, renunțarea la fumat și controlul tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei sunt la fel de importante ca tratamentul medicamentos. Acesta nu trebuie întrerupt sau modificat fără recomandarea medicului.
