Problemele cu care se confruntă România în această perioadă au un numitor comun: decizii administrative mediocre, lipsa unei strategii coerente și, prea des, transferarea costurilor către cetățeni. În ultimele 2 săptămâni, senatoarea AUR de Sibiu, Luminița Păucean-Fernandes, a ridicat în Parlament o serie de probleme care pornesc de la securitatea energetică națională și ajung până la situații concrete din comunitățile sibiene.
Sursă foto: AUR
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vizează vulnerabilitățile sistemului energetic național. În întrebarea adresată ministrului interimar al Energiei, Ilie Bolojan, senatoarea atrage atenția asupra situației create de scăderea debitului Dunării, care poate afecta funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care energia nucleară reprezintă o componentă esențială a producției naționale. În paralel, România a redus sau a retras capacități de producție pe cărbune înainte ca toate alternativele să fie efectiv disponibile.
„România nu își poate permite să asiste pasiv la incapacitarea unei surse majore de producție și la retragerea capacităților pe cărbune fără să aibă alternative funcționale puse în loc”, este, în esență, mesajul transmis de senatoarea sibiană prin demersul parlamentar.
Păucean-Fernandes solicită Ministerului Energiei explicații privind măsurile luate pentru menținerea funcționării Cernavodă, investițiile necesare pe Dunăre, numărul capacităților pe cărbune retrase în perioada 2021–2026 și puterea instalată care a fost efectiv înlocuită.
Demersul parlamentar pornește de la o problemă care nu mai este doar tehnică. În opinia senatoarei, securitatea energetică trebuie tratată ca parte a securității naționale, iar România trebuie să aibă un mix energetic capabil să facă față atât perioadelor de secetă, cât și crizelor economice sau geopolitice.
Vulnerabilitatea sistemului național se vede și la o situație concretă din județul Sibiu, în comuna Laslea. Aici, aproximativ 11 familii, între care copii, bebeluși și persoane vârstnice, sunt, potrivit sesizării primite de senatoare, de aproximativ patru luni fără alimentare permanentă cu energie electrică. Situația este cu atât mai gravă cu cât locuințele au fost construite cu aprobările autorităților locale, iar în perioada lucrărilor alimentarea s-a realizat printr-un branșament provizoriu de șantier. După desființarea acestuia, familiile nu au mai putut fi racordate la rețeaua de distribuție, deși o linie de medie tensiune se află în apropierea locuințelor. Oamenii reclamă că sunt trimiși succesiv între Primăria Laslea și operatorul de distribuție, fără ca problema să fie rezolvată.
Pentru senatoarea Luminița Păucean-Fernandes, cazul Laslea este mai mult decât o problemă administrativă punctuală. Este exemplul concret al modului în care cetățeanul poate rămâne captiv între instituții atunci când responsabilitățile sunt împărțite, iar nimeni nu își asumă soluția. De aceea, aceasta a adresat întrebări atât Ministerului Dezvoltării, cât și conducerii Distribuție Energie Electrică România, solicitând clarificarea responsabilităților, identificarea unor surse de finanțare pentru extinderea infrastructurii și găsirea unei soluții urgente pentru racordarea familiilor.
„Nu este normal ca, într-un stat membru al Uniunii Europene, familii cu copii și persoane vulnerabile să trăiască luni de zile fără energie electrică din cauza unor blocaje administrative și a lipsei de coordonare între instituții”, este poziția exprimată de senatoare în documentul oficial transmis autorităților.
Pe agenda viitoare a senatoarei se află controversata lege a salarizării. În acest caz, Păucean-Fernandes critică modul în care negocierile au ajuns să se transforme într-un conflict politic, în timp ce angajații și sindicatele așteaptă răspunsuri concrete. Mesajul transmis este că o asemenea reformă nu poate fi construită prin negocieri purtate „în spatele ușilor închise” și nici prin transferarea responsabilității de la o instituție la alta. Senatoarea susține că legea salarizării trebuie discutată real cu sindicatele și organizațiile profesionale și că reforma trebuie să fie asumată politic de cei care o propun.
La final, pe principiul“țara arde, babele se piaptănă”, chiar zilele acestea o anchetă din educație dezvăluie că SRI a instruit, între 2024 și 2026, 1.180 de cadre didactice și inspectori școlari să identifice elevi cu „risc de radicalizare”, printr-un proiect plătit din bani europeni, în timp ce Ministerul Educației și inspectoratele refuză să spună ce au învățat concret profesorii sau din ce școli provin.
„Ca tacâmul să fie complet în acest tablou al absurdității naționale, aflăm cu stupoare că, în timp ce 11 familii din Sibiu trăiesc la lumânare, iar profesorii își cer drepturile salariale în stradă, marea prioritizare a statului român a fost un proiect de 5 milioane de lei prin care SRI a «instruit» în secret 1.180 de cadre didactice să depisteze «elevi cu risc de radicalizare»! Felicitări Guvernului și serviciilor! Într-o țară în care unele școli au încă WC-ul în curte și tavanul stă să cadă pe copii, singurul lucru care ne mai lipsea era ca domnul profesor de matematică să devină agent sub acoperire și să raporteze în secret la ‘băieții cu ochii albaștri‘ dacă vreun elev pare prea tăcut sau pune întrebări incomode la ore. Faptul că programa este clasificată, iar inspectoratele școlare refuză să spună din ce școli provin profesorii ne arată clar: Sistemul nu se teme de teroriști la gimnaziu, ci se teme de copiii care ar putea crește cu coloană vertebrală și fără frică de birocrația de stat!”- a concluzionat senatoarea sibiană.
