Noul Spital Județean Sibiu este pregătit pentru o posibilă finanțare prin parteneriat public-privat, în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, vineri, la Sibiu, că proiectul este unul matur, dar a rămas în afara finanțărilor disponibile, în contextul limitării fondurilor publice și al deficitului bugetar. Potrivit ministrului, investiția ar putea fi pregătită pentru acest mecanism anul viitor.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Noul Spital Județean Sibiu ar putea fi realizat printr-un parteneriat public-privat, după ce proiectul nu a mai beneficiat de finanțarea europeană pe care autoritățile o aveau în vedere inițial.
Afirmația a fost făcută de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, aflat într-o vizită de lucru la Sibiu. Ministrul a vorbit despre proiect în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PNL Sibiu și a explicat atât motivele pentru care noul spital nu a fost finanțat până acum, cât și modul în care ar putea funcționa parteneriatul public-privat.
„Dacă am fi avut seriozitatea la momentul respectiv, astăzi am fi putut inaugura și Spitalul Județean Sibiu”
Pîslaru a criticat modul în care au fost luate, în trecut, deciziile privind lista proiectelor spitalicești finanțate prin PNRR.
„Știți foarte bine că inițial era o listă lungă de spitale în care se găsea și un obiectiv important pentru județul Sibiu, și anume Spitalul Județean. Și nu pot să nu constat că, dacă am fi avut până la urmă seriozitatea la momentul respectiv și am fi scos opțiunile politice din ecuație, astăzi am fi putut inaugura și Spitalul Județean Sibiu.”
Ministrul susține însă că proiectul nu este abandonat și că, în prezent, se lucrează la o soluție alternativă de finanțare.
„Ministerul Fondurilor Europene a venit în întâmpinarea comunității din Sibiu, împreună cu specialiștii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar Spitalul Județean va face parte dintr-un portofoliu de proiecte pe care îl pregătim pentru ceea ce va fi Planul de Parteneriat Național și Regional, pentru a fi finanțat prin parteneriat public-privat.”
Potrivit lui Pîslaru, proiectul ar urma să fie pregătit în cursul anului viitor pentru acest tip de finanțare.„Ne așteptăm ca anul viitor proiectul să fie pregătit pentru acest tip de finanțare. Nu că nu ar exista un proiect – era un proiect foarte matur deja –, dar, evident, trebuie ajustat pentru acest gen de finanțare.”
De ce nu a fost finanțat din fonduri publice?
Ministrul a explicat că problema nu este lipsa unui proiect pentru noul spital, ci lipsa resurselor publice suficiente pentru contractarea unor noi investiții de asemenea dimensiune.
În prezent, România are mai multe proiecte spitalicești care beneficiază de finanțări europene sau naționale. Potrivit explicațiilor ministrului, șapte spitale sau corpuri noi au fost finalizate prin PNRR, alte zece proiecte au fost transferate către politica de coeziune, iar alte investiții sunt finanțate prin programe naționale.
În cazul Spitalului Județean Sibiu, finanțarea națională rămâne, formal, o posibilitate, însă resursele bugetare sunt limitate.
„În ceea ce privește proiectul noului Spital Județean Sibiu, în acest moment, varianta de finanțare prin fonduri naționale rămâne posibilă.”
Pîslaru a atras însă atenția asupra situației deficitului bugetar: „Problema este că deficitul bugetar este extrem de mare, iar fondurile publice naționale sunt limitate.”
Potrivit acestuia, în afara celor patru proiecte deja contractate prin programul național, în prezent nu există resurse pentru contractarea altor proiecte, situația urmând să depindă și de evoluția deficitului bugetar.
Cum ar funcționa parteneriatul public-privat pentru Spitalul Județean
Pîslaru a explicat că mecanismul presupune o separare clară între activitatea medicală și administrarea infrastructurii.
Consiliul Județean ar păstra controlul asupra activității medicale, în timp ce un investitor privat ar prelua partea legată de construirea și administrarea clădirii.
„Ideea este ca un partener privat, specializat în astfel de construcții, să vină și să construiască clădirea, asumându-și o contribuție financiară și un montaj financiar propriu.”
Potrivit ministrului, în perioada de exploatare, clădirea ar aparține partenerului privat, care ar pune spațiile la dispoziția Consiliului Județean pentru desfășurarea activității medicale.
„Clădirea intră, în perioada de exploatare, în proprietatea entității private care participă la proiect și pune la dispoziția Consiliului Județean spațiile de care este nevoie pentru desfășurarea activității medicale. La finalul perioadei de exploatare, clădirea trece în proprietatea Consiliului Județean.”
Perioada inițială avută în vedere este de aproximativ 20 de ani, iar Consiliul Județean ar putea avea și posibilitatea de a cumpăra clădirea mai devreme.
Cine plătește și cum sunt recuperați banii?
Una dintre principalele diferențe față de modelul clasic de finanțare este că administrația publică nu trebuie să achite integral costul construcției de la început.
Investitorul privat vine cu o parte importantă din finanțarea inițială, construiește clădirea și își recuperează ulterior investiția prin plăți periodice.
„Ceea ce este foarte important este partajarea efortului financiar inițial. În loc să plătești integral construcția clădirii, actorul privat, specializat în astfel de proiecte, vine și își asumă efortul financiar.”
Pîslaru a explicat că aceste plăți ar putea funcționa, în anumite condiții, asemănător unei chirii.
„Ulterior, acest mecanism continuă prin plata unor sume, dacă vreți, sub forma unei chirii, cu anumite recurențe. Este un tip de parteneriat public-privat, în care există plăți periodice.”
O parte din efortul financiar al administrației publice ar putea fi susținută, potrivit ministrului, din fonduri europene în perioada financiară 2028-2034.
„Pentru ca administrația publică să nu rămână singură în susținerea acestor sume, poate exista, de asemenea, o componentă finanțată din fonduri europene, cel puțin pe durata perspectivei financiare.”
Cât ar putea contribui statul?
Potrivit explicațiilor ministrului, într-un asemenea mecanism poate exista și o contribuție financiară publică inițială.
„Este adevărat că aceste montaje pot avea și o contribuție din partea statului român, de 10-20%, care poate proveni din fonduri europene.”
Modelul este inspirat, în parte, din experiența altor state europene.
Pîslaru a dat ca exemplu Grecia, despre care spune că a utilizat astfel de mecanisme pentru dezvoltarea infrastructurii spitalicești.
Ce rămâne în responsabilitatea Consiliului Județean?
Parteneriatul public-privat nu ar însemna cedarea activității medicale către investitorul privat.
Potrivit ministrului, Consiliul Județean ar rămâne responsabil de toate elementele care țin de actul medical.
„Restul componentelor rămân în responsabilitatea Consiliului Județean: actul medical, componenta de venituri proprii, relația cu Casa de Asigurări și celelalte elemente care țin de activitatea medicală.”
În schimb, partea de infrastructură ar fi preluată de partenerul privat: proiectare, construcție, întreținere și costurile administrative aferente clădirii.
„Prin urmare, proiectul trebuie împărțit, din acest punct de vedere, în două componente: actul medical și componenta administrativă.”
BERD, implicată în pregătirea proiectului
Un rol important în pregătirea mecanismului îl are Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Ministrul spune că experiența instituției în structurarea unor asemenea proiecte, inclusiv în Grecia, poate fi folosită pentru pregătirea investiției de la Sibiu.
„Un avantaj important este faptul că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are experiență în Grecia și în alte țări în utilizarea unor astfel de mecanisme pentru multiplicarea fondurilor europene în construcția de infrastructură.”
Proiectul existent al Consiliului Județean ar urma să fie punctul de plecare pentru noua structură financiară.
„Este foarte clar că ceea ce BERD are pe masă acum este proiectul pregătit de Consiliul Județean. Este un proiect matur, care era pregătit să poată fi finanțat dacă nu ar fi fost scos politic de pe listă atunci când s-a luat decizia de reașezare a portofoliului.”
Înainte de lansarea unei proceduri pentru selectarea investitorului privat, proiectul trebuie însă adaptat noului mecanism.
Vor fi analizate componentele financiare, tehnice și medicale, iar împreună cu reprezentanții Consiliului Județean ar putea fi făcute ajustări recomandate de experții BERD.
„Cu aceiași bani ai putea construi zece până la 15 spitale”
Ministrul susține că principalul avantaj al PPP este posibilitatea de a multiplica resursele publice prin atragerea capitalului privat.
Pîslaru a oferit și un exemplu ipotetic pentru a explica mecanismul: „Dacă am avea, de exemplu, o sumă de un miliard de euro dedicată spitalelor, cu un miliard de euro poți construi, prin finanțare directă, să spunem, cinci, șase sau șapte spitale. Pe de altă parte, dacă investești într-un model de parteneriat public-privat, cu aceiași bani, contribuind, de exemplu, cu doar 20% și folosind ulterior plăți eșalonate, ai putea construi, în loc de cinci-șase spitale, zece până la 15 spitale.”
În acest context, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pregătit un portofoliu de zece spitale care urmează să fie analizate pentru astfel de mecanisme de finanțare.
„Insist asupra ideii că România are nevoie să treacă de la paradigma în care ia banii europeni și îi cheltuie, la una în care ia banii europeni și îi multiplică. Asta este, de fapt, ceea ce face parteneriatul public-privat: multiplică banii.”
Când ar putea fi gata noul Spital Județean?
În acest moment, nu există un termen anunțat pentru începerea efectivă a lucrărilor. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, obiectivul este ca proiectul să fie pregătit în 2027 pentru mecanismul de parteneriat public-privat.
Ulterior ar trebui stabilit montajul financiar, ajustată documentația, definită procedura de selectare a partenerului privat și identificată compania sau companiile care ar urma să participe la investiție.
Ministrul a subliniat că proiectul trebuie să rămână unul dintre obiectivele importante ale următorului ciclu de finanțare.
„M-aș bucura să văd ca, după multă așteptare, acest proiect al Consiliului Județean, Spitalul Județean, să fie unul dintre proiectele-fanion ale ciclului următor de finanțare. Pentru asta trebuie pregătire.”
Pentru Sibiu, parteneriatul public-privat devine astfel o nouă variantă de finanțare pentru un proiect care, deși este considerat matur și necesar de autorități, nu a reușit până acum să obțină finanțarea publică necesară pentru a intra în etapa de construcție.
Dacă mecanismul va fi aprobat și proiectul va trece de etapele de pregătire și selecție a investitorului, construcția noului spital ar urma să fie realizată cu o combinație de capital privat și fonduri publice/europene, în timp ce actul medical ar rămâne în responsabilitatea administrației publice.
