„Cocalari și pițipoance” în vacanță. Psihologul Mihai Copăceanu: „Caracterul se vede în public”

Telefoane cu volumul la maxim, țipete, live-uri, limbaj vulgar și clienți care tratează chelnerii ca pe niște slugi. Psihologul Mihai Copăceanu spune că vacanța devine oglinda perfectă a educației românilor și avertizează: libertatea nu înseamnă să-i agresezi pe ceilalți prin comportamentul tău.

Foto: Psiholog Mihai Copăceanu Ph.D.

„Vara îți dai seama de numărul real de cocalari și pițipoance din România, de numărul cetățenilor crescuți fără un minim de valori morale, bun-simț și respect față de cei din jur.

În concedii, în stațiuni, la terase sau în orice alt spațiu public, întâlnești prea des oameni care confundă libertatea cu lipsa oricăror limite.
Bădărănie și tupeu la greu, vorbesc tare la telefon, pun muzica la maximum, țipă unii la alții, râd zgomotos și se comportă de parcă întregul spațiu public le aparține, ca la ei în covăcie.

Peste toate acestea, auzi limbajul vulgar. Organele genitale au ajuns simbol național, parte din vocabularul cotidian al unor oameni de toate vârstele — fete și băieți, adulți și vârstnici — fără nicio preocupare pentru cei din jur. Parcă am uitat că libertatea de exprimare nu înseamnă și libertatea de a-i agresa verbal sau fonic pe ceilalți.

Ai impresia că românii, băieți și fete, au cele mai grandioase organele genitale masculine pentru că le elogiaza la fiecare două secunde.
Ce bine că tehnologia ne-a oferit telefoane cu camere video așa ne putem auzi cu volumul ăla maxim, putem să țipăm unii la alții pe terasă fără să ne pese de cei din jur; să le lăudăm cât de tare ne-am îmbătat aseară și cum s-a pishat ăla pe el. Mersi de informație.

Comportamentul nostru în spațiul public este o oglindă. Iar dacă nu ne place ceea ce vedem în această oglindă, poate că ar trebui să ne întrebăm ce avem de schimbat la noi.

Am ajuns chiar în situația absurdă în care administrația transportului public din București să sancționeze pasagerii care vorbesc prea tare la telefon sau fac live-uri.

Românului nu îi intră ceafa de porc dacă nu face un live, dacă nu îți arată și ție niște porții de mâncare! Sau te filmează fără să-ți solicite acordul fie că e la terasă sau într-un autobuz sau tren.

Lucrurile acestea de bun simț, politețe, cum te comporți în public, pe stradă, la restaurant, nu ar trebui să se învețe prin amenzi și regulamente. Ar trebui să se învețe acasă cu mulți ani înainte.

Să fii decent, să ai bun-simț, să nu scuipi și să nu arunci țigări sau hârtii pe jos, să înțelegi că nu ești singur pe lume, să știi că libertatea ta se termină acolo unde începe disconfortul și dreptul celuilalt la liniște.

Aș aprecia mai mulți șefi de restaurant care, pe drept cuvânt, și-ar selecta clienții, ridicandu-i de la mese pe indivizii care poluează fonic!
Educația se vede cel mai bine în public, în felul în care vorbești, în felul în care aștepți, în felul în care mulțumești și, mai ales, în felul în care te porți cu chelnerul. Omul care te servește nu este sclavul tău și nici inferior ție. Îți oferă un serviciu, nu îți datorează umilință.
Felul în care tratezi un om care lucrează 10,12,15h spune infinit mai mult despre caracterul tău,decât hainele pe care le porți, mașina pe care o conduci sau banii pe care îi cheltuiești.

Poți să fii în cel mai scump restaurant, în cea mai frumoasă stațiune și în cea mai luxoasă vacanță. Dacă îi tratezi pe ceilalți cu aroganță, dacă faci din spațiul public propria sufragerie și dacă vorbești cu oamenii ca și cum ți-ar fi slugi, nu ești „smecher”. Ești doar needucat.

Nu cred ca ar trebui să avem nevoie de mai multe amenzi pentru a învăța să ne respectăm. Avem nevoie de mai multă educație, mai multă responsabilitate și, poate cel mai important, de mai mult respect pentru cei de lângă noi.

Concluzia?

Caracterul nu se vede în vacanțele pe care ți le permiți, ci în felul în care îi tratezi pe oamenii pe care nu-i consideri „la nivelul tău”.
Concediu plăcut!”, arată psiholog Mihai Copăceanu Ph.D.