Viitorul fostei Mănăstiri a Ursulinelor a fost discutat vineri după-amiază, la Sibiu, într-o dezbatere publică la care au participat Emil Hurezeanu și Robert Hanea, reprezentant al Therme Group. După ce Primăria Sibiu a anunțat că nu poate cumpăra imobilul, întrebarea care a rămas este ce se va întâmpla cu unul dintre cele mai importante ansambluri istorice ale orașului. Robert Hanea a exclus varianta unui hotel și a vorbit despre un proiect cu miză culturală, educațională și europeană. „Ea trebuie redată Sibiului, dar într-un mod în care privește spre viitor”, a spus Hanea.
(Maria-Antonia OANA; Margareta LUPU)
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Viitorul Ursulinelor a fost, în ultimele luni, subiect de dezbatere în Sibiu. Clădirea istorică, aflată în proprietatea Bisericii Catolice după retrocedare, ar urma să intre într-o nouă etapă, după ce Therme Group și-a exprimat intenția de a achiziționa ansamblul și de a investi în restaurarea și transformarea acestuia.
În cadrul dezbaterii de joi, Emil Hurezeanu a pornit exact de la una dintre temerile apărute în spațiul public: aceea că Ursulinele ar putea deveni un hotel.
„De la panică la alarmă, așa, teoretică, ce s-a întâmplat acolo la Ursuline, cu expoziția cărților, părea să fie un bun început, și uite, se va transforma într-un hotel, într-un boutique hotel, într-o poveste cu 40 de camere, și tot ce am vrut noi nu o să mai fie așa”, a spus Hurezeanu.
Apoi a venit clarificarea:
„Ei bine, bineînțeles că nu e deloc așa. (…) Dintr-o îngrijorare, vrem să transformăm povestea într-o preocupare.”
„Dacă ar fi vrut să facă hotel, ar fi fost imposibil”
Hurezeanu a vorbit despre Robert Hanea și despre parcursul său profesional, încercând să explice de ce nu vede proiectul de la Ursuline ca pe o simplă investiție imobiliară.
„Domnul Robert Hanea este un personaj care, dacă ar fi anunțat că vrea să transforme Ursulinele într-un hotel, cine l-ar fi cunoscut cu adevărat ar fi spus: «E imposibil asta»”, a afirmat Hurezeanu.
El a vorbit despre legăturile internaționale ale lui Hanea și despre implicarea acestuia în proiecte care, în opinia sa, merg dincolo de zona strict comercială.
„Este unul dintre cei mai conectați români, oameni de afaceri sau politicieni. Politicienii ar putea să îl invidieze”, a spus Hurezeanu.
Potrivit acestuia, Hanea a reușit să combine activitatea economică cu proiecte care țin de educație și cultură.
„A reușit această performanță paradoxală, de fapt neparadoxală, e fără egal, să vrea să construiască pentru bani, ca orice om de afaceri care știe ce vrea în viață, și în același timp pentru o construcție inclusiv interioară, de subtext, de infrastructură, care ține de educație, de cultură și de reformularea vieții în condițiile noi.”
„Chiar dacă ar face un hotel, ar pune un muzeu în fiecare cameră”
Hurezeanu a dus ideea mai departe, într-o formulare care a stârnit interesul publicului.
„Și chiar dacă ar face un hotel, ar fi în stare să facă în fiecare cameră dintre cele 40 un muzeu și o școală”, a spus acesta.
Apoi i-a cerut lui Robert Hanea să răspundă direct la întrebările legate de viitorul clădirii.
Iar răspunsul lui Hanea a început cu relația sa cu Sibiul.
„E o revenire a mea în Sibiu, o revenire a mea în Sibiu din care n-am plecat niciodată. În Sibiu, în ultimii 20 de ani, am fost mereu prezent.”
„Nu proprietar, ci custode”
Robert Hanea spune că, în ultimii ani, a susținut mai multe proiecte culturale și caritabile, iar experiența sa internațională l-a făcut să privească diferit proiectul de la Sibiu.
„Am încercat să susțin, așa, din umbră, multe acte de cultură și multe acte caritabile”, a spus el.
Pentru Hanea, una dintre temele centrale ale proiectului este identitatea.
„De ceva timp, mai mult de 15 ani, cred că construim elemente de identitate care implică cultură, implică infrastructură, implică relaționare în toată lumea asta, la un nivel destul de complex.”
El spune că identitatea unui oraș nu înseamnă doar trecut, ci și ceea ce construiește pentru viitor.
„Există o identitate a viitorului, a ceea ce construim de azi încolo.”
În acest context, Hanea spune că nu se vede ca un simplu proprietar al imobilului.
„E absolut normal pentru cineva ca mine să vină după 20 de ani și să încerce să fie, nu proprietar, după cum bine a spus, ci, în timpul vieții mele, să fiu custode al unui lucru care va merge pe o linie de identitate mai departe.”
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
„Istoria devine comună”
Hanea a vorbit și despre vechimea clădirii și despre statutul pe care un asemenea monument îl dobândește în timp.
„Ce înseamnă custode? Nu înseamnă că o clădire care a început să fie construită în 1474 poate fi în proprietatea cuiva. Ea devine, după un timp, proprietate comună. Istoria devine comună.”
În opinia sa, Ursulinele nu pot fi privite separat de oraș.
„Clădirea asta, ca și infrastructura orașului Sibiu, e comună.”
Și tocmai de aceea, spune el, imobilul trebuie să redevină parte din viața orașului.
„Ar fi un mare păcat să stăm, cum am stat 20 de ani, cu ușile închise. Ea trebuie redată Sibiului, dar într-un mod în care privește spre viitor.”
Ce nu va fi la Ursuline: „Excludem hotelul”
Una dintre cele mai importante declarații ale serii a venit atunci când discuția a ajuns la destinația concretă a imobilului.
Robert Hanea a fost categoric:
„Ad concretul: facem hotel. Excludem hotel. Cred că aveai să zici asta la început, probabil.”
El a respins și ideea unei dezvoltări de tip resort.
„Am auzit de la cineva că m-aș gândi să fac piscină, așa, ca să fie o competență, dar nu o necesitate. Deci excludem orice uz de natura asta.”
Atunci, ce va fi?
Hanea spune că răspunsul nu trebuie căutat în ceea ce este profitabil pe termen scurt, ci în ceea ce are nevoie orașul.
„Uzul acestui loc va fi dat de necesitatea pe care o are Sibiul și pe care o are Transilvania și România în momentul ăsta.”
Și proiectul nu se oprește, în viziunea sa, la o miză locală.
„Și chiar o dimensiune europeană. Cred că e un loc de dimensiune europeană.”
Un proiect gândit pentru 300 de ani
Robert Hanea a explicat și de ce nu vrea ca investiția să fie privită prin logica obișnuită a unui business.
„În business-ul nostru, în business-ul mare, sunt cinci axe de timp: 24 de ore, 7 zile, o lună, un an, șapte ani. Sunt ciclurile de timp ale oricărui business mare.”
Dar, spune el, există și o altă perspectivă.
„Există un alt ax de timp, care e 30, 90 și 300 de ani.”
Iar proiectul de la Ursuline, afirmă Hanea, trebuie privit prin această a doua perspectivă.
„Ce vrem să facem aici nu are axul ăsta de timp.”
De aceea, nici recuperarea investiției nu poate fi criteriul principal.
„Logica clasică de a analiza care e termenul de recuperare, cât vrem să investim, cât ne luăm banii înapoi, cât mai vrem să facem, eșuează, pentru că nu asta e intenția.”
„Să încapsulăm o valoare în locul ăsta”
Robert Hanea spune că obiectivul este ca investiția să aibă efect pe termen lung asupra orașului.
„Intenția este de a încapsula o valoare în locul ăsta, care să dea valoare Sibiului mult timp și care să dea valoare locului mult timp.”
El a legat proiectul de o nevoie mai largă de reconectare și încredere în societate.
„Cu cât nivelul de încredere în societate este mai mic în orice, cu atât acea nație performează economic mai prost.”
În opinia sa, proiecte precum cel de la Ursuline pot deveni locuri în care comunitatea se întâlnește și reconstruiește această încredere.
„Cred că proiecte cum va fi acest proiect sunt proiecte esențiale în care se adună toate forțele și creăm o platformă în care toată lumea este invitată să construiască tipul ăsta de încredere.”
O clădire cu aproape 550 de ani de istorie
Miza proiectului este amplificată de istoria locului. Ansamblul Ursulinelor are rădăcini în secolul al XV-lea, iar prima mănăstire de pe acest amplasament a fost construită în 1474. Ulterior, spațiul a fost legat de comunitatea ursulinelor și de activitatea educațională a acestora.
Școala Ursulinelor a devenit una dintre instituțiile importante de educație pentru fete din Sibiu. În perioada comunistă, ansamblul a fost naționalizat, iar după 1989 clădirea a fost retrocedată Bisericii Catolice.
Tocmai această istorie a fost invocată de Emil Hurezeanu în timpul dezbaterii.
„Orice monument istoric abandonat este o pierdere pentru umanitate, bineînțeles.”
Hurezeanu a amintit și de personalități ale culturii care au trecut prin școala Ursulinelor, între care poeta Nora Iuga și Elisabet Axmann.
Despre Nora Iuga, el a spus:
„E o mare poetă și traducătoare. (…) E o veche și bună prietenă.”
Iar Hurezeanu a anunțat că Nora Iuga ar urma să fie invitată la inaugurarea viitorului proiect, în calitate de fostă elevă a școlii.
Primăria nu a cumpărat imobilul
Discuția despre viitorul Ursulinelor vine după ce Primăria Sibiu a anunțat că nu își permite achiziționarea imobilului și că nu va exercita dreptul de preempțiune.
În acest context, Therme Group și-a exprimat intenția de a cumpăra ansamblul și de a investi în restaurarea și transformarea sa.
Pentru sibieni, întrebarea esențială rămâne însă aceeași: ce va fi, în cele din urmă, în clădirea Ursulinelor?
După declarațiile de joi, un lucru pare clar: nu hotel și nu piscină.
Restul proiectului urmează să fie definit.
„Trecutul e în toți pereții și va fi construit și onorat”, a spus Robert Hanea.
Iar perspectiva sa asupra viitorului este poate cel mai bine rezumată chiar de ultima idee a intervenției sale:
„Intenția este de a încapsula o valoare în locul ăsta, care să dea valoare Sibiului mult timp și care să dea valoare locului mult timp.”
