Peste 11.000 de persoane erau în evidență cu cancer în județul Sibiu în 2025, iar aproximativ 1.320 de cazuri noi au fost diagnosticate în același an. Cele mai multe cazuri noi au fost de cancer de sân, colorectal și de prostată, urmate de cancerul pulmonar și cel de col uterin.
Foto: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu
Materialul realizat de dr. Ramona Coca, șeful Secției Oncologie a SCJU Sibiu, explică principalele metode de screening și semnele de alarmă pentru mai multe forme de cancer.
„Cancerul reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică și în județul Sibiu. Cancerul nu înseamnă întotdeauna un diagnostic fără soluție. Un diagnostic de cancer este întotdeauna un moment dificil pentru pacient și familie. Totuși, cancerul nu trebuie privit automat ca o condamnare.
În ultimii ani, tratamentele oncologice s-au diversificat considerabil. Chirurgia, radioterapia, chimioterapia, hormonoterapia, terapiile țintite și imunoterapia sunt utilizate individualizat, în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și caracteristicile biologice ale acesteia.
Un rol esențial îl are însă momentul diagnosticului. O tumoră descoperită într-un stadiu precoce poate beneficia de tratamente cu intenție curativă, în timp ce diagnosticul tardiv limitează, în unele situații, posibilitățile terapeutice.
Datele recente arată că boala oncologică afectează mii de persoane, iar numărul cazurilor nou diagnosticate rămâne semnificativ. În același timp, evoluția medicinei oncologice oferă astăzi mai multe posibilități de tratament, cu condiția ca boala să fie depistată cât mai devreme. În SCJU Sibiu beneficiem de tratamente inovatoare la standadele prevăzute de ghidurile internaționale, o comisie multidisciplinară, precum și de personal bine pregătit profesional și empatic.
Potrivit datelor comunicate de Direcția de Sănătate Publică Sibiu, în anul 2025 au fost înregistrate în județ peste 11.000 de persoane aflate în evidență cu o formă de cancer, dintre care aproximativ 1.320 au reprezentat cazuri nou diagnosticate.
Vorbind de date statistice este foarte important ca acestea să fie raportate de către toate serviciile medicale oncologice de stat sau private din județul Sibiu, pentru a avea un tablou complet și real al tuturor tipurilor de cancer diagnosticate la noi în județ. Este posibil să existe o subraportare având în vederea carențele unui Registru Județean / Registru National de Cancer bine structurat și cu o responsabilizare de transmitere a datelor statistice la nivelul fiecarui serviciu oncologic.
O subraportare influențează într-un sens negativ datele statistice naționale și europene. Numărul de cazuri diagnosticate sau aflate în evidență după terminarea tratamentului pot fi strucurate pentru populația generală a județului Sibiu și divizat pentru femei și bărbați, datorită patologiei diferite.
În anul 2025, cele mai multe cazuri noi pentru întreaga populație a județului nostru au fost reprezentate de cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de prostată. Acestea sunt urmate de cancerul pulmonar, cancerul de vezică urinară și cancerul de col uterin.
Cancerul de sân se află pe primul loc între cazurile de neoplazie aflate în evidență în județul Sibiu , cu 240 de cazuri nou diagnosticate.
Cancerul colorectal ocupă locul următor cu 200 de cazuri noi diagnosticate în 2025.
Cancerul de prostată reprezintă principala localizare oncologică specifică bărbaților care confirmă tendința ascendentă a incidenței la nivel european și mondial, cu un numar de 155 de cazuri confirmate în 2025.
În județul Sibiu erau în evidență 590 de persoane cu cancer de col uterin, iar 52 de cazuri noi au fost diagnosticate în 2025.
Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai importante forme de cancer din punctul de vedere al mortalității. Incidenta este de 109 cazuri noi diagnosticate în 2025.
Terapiile inovatoare (imunoterapia, terapiile combo) au crescut supraviețuirea acestui tip de cancer, însă mortalitatea rămâne încă ridicată prin prezentarea tardivă la medic. Cancerul vezicii urinare ocupa locul 4 la bărbați cu o creștere a numărului de cazuri noi în ultimii.
O să fac în continuare și o ierarhie statistică a principalelor forme de cancer care apar la femei și bărbați.
Pentru femei pe primul loc se afla cancerul de sân, urmat de cancerul colorectal sau cel al colului uterin, cancerul de corp uterin si ovarian.
La bărbați cancerul de prostată conduce ca incidență, urmat de cancerul colorectal, pulmonar si cel al vezicii urinare.
Screeningul sau depistarea precoce poate conduce la diagnosticul în stadii incipiente echivalente cu vindecarea. Medicul de familie are un rol esențial în screening, fiind de regulă primul punct de contact al populației cu sistemul medical.
Medicul de familie identifică, informează, testează/trimite la testare și urmărește pacientul în traseul de screening, în timp ce diagnosticul și tratamentul leziunilor suspecte aparțin serviciilor medicale oncologice specializate. Cancerul de sân este o formă de cancer pentru care depistarea precoce poate schimba radical prognosticul. Screeningul se adresează în principal femeilor 50–69 de ani, prin mamografie, de regulă la 2 ani.
Examinarea clinică, mamografia și atunci când este indicat, ecografia mamară permit identificarea unor leziuni înainte ca acestea să producă simptome evidente. Este foarte important ca pacienta să efectueze o examinare clinică în același timp cu mamografia pentru acuratețea deciziei de biopsie și la nevoie completarea investigațiilor complementare.
Pentru screening mamografia este indicata peste 40 de ani, dar aparitia unui nodul în sân și sau în axilă necesită evaluarea clinică a unui medic oncolog care poate indica o mamografie și la vârstă mai tânără , dacă există suspiciuni clinice de malignitate. Există un concept în rândul populației care conduce uneori la refuzul biopsiei pentru teama că boala s-ar extinde, dacă este cancer “ din acela rău ”. Aș vrea să înțelegem că o biopsie nu conduce la evoluția bolii ci este vitală pentru diagnosticul de cancer și caracterizarea tumorii. Fiecare pacient este unic, fiecare tumoră este unică. Caracterizarea histopatologică, imunohistochimică și moleculară ne permite personalizarea terapiei oncologice și implicit reușita tratamentului. Screeningul pentru cancerul colorectal are un rol esențial deoarece poate identifica atât stadiile precoce, cât și leziunile precanceroase care pot fi îndepărtate înainte de transformarea lor malignă.
La nivel european, metoda preferată pentru screeningul populațional este testul imunochimic fecal (FIT), utilizat pentru identificarea sângerării oculte. Recomandarea europeană vizează în principal populația cu risc mediu cu vârsta 50–74 de ani. Un rezultat FIT pozitiv trebuie urmat de colonoscopie, care permite atât diagnosticul, cât și îndepărtarea polipilor. În România, persoanele cu vârsta între 50 și 74 de ani, fără simptome, pot beneficia de testarea FIT, care identifică sângerările oculte din scaun.
Un rezultat pozitiv necesită colonoscopie, investigație prin care pot fi descoperite și îndepărtate leziuni precanceroase. Pentru persoanele cu risc crescut, colonoscopia poate fi recomandată direct. În România, nu există în prezent un program populațional organizat de screening pentru cancerul de prostată. Depistarea se bazează pe evaluarea individuală a riscului și pe discuția cu medicul despre PSA ( o simplă analiză de sânge) și tușeul rectal.
Screeningul individual poate fi luat în considerare, în special, la bărbații 50–69 de ani, mai devreme la cei cu risc crescut, cum sunt cei cu istoric familial de cancer de prostată.
Scopul este identificarea cancerului într-un stadiu precoce, dar decizia de testare trebuie să țină cont și de beneficiile și riscurile diagnosticului excesiv și supratratării. Screeningul cancerului de col uterin se adresează femeilor 25–64 de ani, prin testarea HPV. În funcție de rezultat, se poate efectua citologie cervicală și, dacă este necesar, coloscopie.
Scopul este depistarea infecției HPV și a leziunilor precanceroase, înainte ca acestea să evolueze spre cancer.
Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului de col uterin, dar protejează și împotriva altor cancere asociate infecției cu HPV.
În România, vaccinarea este gratuită pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani. Vaccinarea este recomandată, ideal, înainte de începerea vieții sexuale, dar poate avea beneficii și ulterior.
Vaccinarea HPV nu înlocuiește screeningul de col uterin. Cele două metode se completează pentru prevenirea cancerului.
În România, nu există în prezent un program național organizat de screening pentru cancerul pulmonar.
La persoanele cu risc crescut, în special fumători sau foști fumători cu istoric important de fumat, screeningul poate fi realizat prin CT toracic cu doză redusă de radiații (LDCT), după evaluarea medicală a riscului.
Radiografia pulmonară și citologia sputei nu sunt recomandate ca metode de screening pentru cancerul pulmonar.
Cea mai importantă măsură de prevenție rămâne renunțarea la fumat. Simptomatologia prezenței unei tumori maligne ( cancer) în organism sunt specifice fiecărei localizări .
Pentru cancerul de sân trebuie să tragem un semnal de alarmă atunci când observăm un nodul nou apărut, o modificare de formă sau dimensiune a sânului, retragerea mamelonului, modificări ale pielii sau o secreție mamelonară persistentă trebuie evaluate medical.
Cancerul colorectal are particularitatea de a putea evolua o perioadă îndelungată fără simptome importante. Modificarea persistentă a tranzitului intestinal, sângele în scaun, anemia fără o cauză evidentă, scăderea inexplicabilă în greutate sau durerile abdominale recurente sunt semnale care necesită evaluare medicală.
Cancerul de prostată poate fi asimptomatic în fazele inițiale. De aceea, discuția cu medicul urolog si oncolog despre riscul individual și despre investigațiile potrivite este importantă, în special odată cu înaintarea în vârstă.
Simptomele urinare persistente nu trebuie puse automat pe seama „vârstei”. Ele pot avea cauze benigne, dar trebuie evaluate pentru a exclude o afecțiune oncologică.
Tusea persistentă, expectorația cu sânge, dificultățile de respirație, durerea toracică sau scăderea inexplicabilă în greutate trebuie investigate, mai ales la persoanele cu factori de risc ( fumători).
Unul dintre cele mai importante semne de alarmă pentru cancerul de vezică urinară este prezența sângelui în urină ( “urina roșie”). Chiar dacă apare o singură dată și dispare spontan, simptomul nu trebuie ignorat. Evaluarea urologică poate permite identificarea bolii într-un stadiu în care tratamentul este mai eficient.
Cancerul de col uterin în stadiile incipiente poate să nu aibă nici un simptom, de aceea screeningul este foarte important.
Când apar manifestări, cele mai frecvente sunt: sângerări vaginale neobișnuite, inclusiv după contact sexual sau între menstruații; sângerări după menopauză, secreții vaginale neobișnuite, uneori urât mirositoare; durere pelvină sau durere în timpul contactului sexual;
în stadii avansate pot exista dureri lombare, probleme urinare sau intestinale și scădere în greutate.
Orice sângerare vaginală neobișnuită trebuie evaluată de medic și nu trebuie așteptat următorul test de screening.
Prevenția începe înainte de apariția bolii
Unele tumori pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc. Există însă și factori de risc care nu pot fi influențați, de exemplu susceptibilitatea și transmiterea genetică. Cei mai importanți factori de risc pentru aparitia cancerului sunt sunt:
• Fumatul ;
• Consumul excesiv de alcool;
• Excesul ponderal și obezitatea;
• Alimentația nesănătoasă și sedentarismul;
• Infecțiile oncogene, precum HPV, hepatitele B și C;
• Expunerea la radiații și la anumite substanțe cancerigene profesionale;
• Expunerea excesivă la soare și radiații UV;
• Vârsta înaintată;
• Istoricul familial și predispoziția genetică;
• anumite boli cronice și stări inflamatorii.
Stilul de viață are un rol important în reducerea riscului de apariție a cancerului. O parte semnificativă a cazurilor de cancer poate fi prevenită prin modificarea unor factori de risc care țin de comportamentul și mediul nostru.
Principalele măsuri de prevenție sunt:
• Renunțarea la fumat – fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancer, fiind implicat în apariția cancerului pulmonar, dar și a multor alte tipuri de cancer.
• Limitarea consumului de alcool – cu cât consumul este mai mare, cu atât crește riscul pentru mai multe cancere, inclusiv cancerul de sân, colorectal, hepatic și al tractului digestiv superior.
• Menținerea unei greutăți corporale normale – obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer.
• Alimentația echilibrată – este recomandat un consum crescut de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale și limitarea cărnii procesate, a excesului de carne roșie și a alimentelor ultraprocesate.
• Activitatea fizică regulată – mișcarea contribuie la menținerea greutății și reduce riscul anumitor cancere. Chiar și mersul alert practicat regulat este benefic.
• Protecția împotriva radiațiilor UV – evitarea expunerii excesive la soare și utilizarea măsurilor de protecție reduc riscul cancerului de piele.
• Vaccinarea – vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B poate preveni infecții care favorizează apariția unor cancere.
• Participarea la programele de screening – depistarea leziunilor precanceroase sau a cancerului în stadii incipiente crește șansele de vindecare.
La fel de importantă este participarea la programele de screening și prezentarea la medic atunci când apar simptome persistente sau modificări neobișnuite ale stării de sănătate.
Mesajul pentru comunitatea sibiană
Datele județului Sibiu transmit un mesaj simplu: prevenția, screeningul și diagnosticul precoce trebuie să devină parte din rutina de sănătate a fiecăruia dintre noi.
Nu toate cancerele pot fi prevenite și nu toate pot fi depistate prin screening. Dar pentru mai multe dintre cele mai frecvente forme – cancerul de sân, colorectal, de col uterin și, în anumite situații, cancerul pulmonar și de prostată – există metode prin care riscul poate fi redus sau boala poate fi identificată mai devreme. Screeningul începe în comunitate și în cabinetul medicului de familie, nu la oncolog. Medicul de familie identifică persoanele eligibile și facilitează accesul acestora la investigațiile de screening. Atunci când screeningul evidențiază o modificare suspectă, pacientul intră într-un circuit de diagnostic, în care ambulatoriul de specialitate și oncologia au un rol esențial.
Această formulare este în acord cu cadrul legislativ actual și cu metodologiile de screening aprobate în 2024 pentru cancerul de sân, cancerul colorectal și cel de col uterin.
Un diagnostic precoce poate însemna mai multe opțiuni de tratament, o șansă mai mare de vindecare și, în cele din urmă, mai mulți ani de viață”.
