Val de alerte cu bombă în Europa. Avioane deviate în Franța, Bulgaria, Austria și Belgia, inclusiv unul la Otopeni

O amenințare cu bombă la bordul unui avion Wizz Air sosit joi de la Milano pe Aeroportul Otopeni nu s-a confirmat, după verificarea făcută de pirotehniștii SRI.

foto: Mesagerul de Sibiu

Alerta de la București a venit într-o zi în care o amenințare cu bombă a forțat mai multe avioane să aterizeze neplanificat în Europa, după un val similar care afectase alte șapte zboruri în zilele anterioare, potrivit agenției Reuters.

Echipajul aeronavei Wizz Air a anunțat turnul de control al Aeroportului Internațional Henri Coandă după aterizarea de la ora 11:09, a transmis Serviciul Român de Informații. Pe aeroport a fost instituită celula de criză.

Cei 182 de pasageri și cei șapte membri ai echipajului au fost debarcați și duși în terminal, conform procedurilor. Pirotehniștii SRI au verificat apoi avionul și nu au găsit elemente de interes pirotehnic.

Compania Națională Aeroporturi București a precizat că este vorba despre cursa WMT3064 Milano–București și că traficul aerian nu a fost perturbat.

În Bulgaria, trei zboruri Ryanair spre Sofia au fost vizate de amenințări trimise prin e-mail. Două avioane, venite de la Copenhaga și Madrid, au aterizat la Sofia, iar al treilea, plecat de la Londra Stansted, a fost deviat la Plovdiv. Nu s-au găsit obiecte periculoase.

Un avion Aer Lingus care zbura de la Dublin la Roma a fost deviat spre baza aeriană Évreux, la 100 de kilometri vest de Paris. Biroul premierului francez Sébastien Lecornu a anunțat că cei 151 de pasageri și șase membri ai echipajului au fost duși în siguranță.

Un zbor Finnair de la Helsinki a aterizat la Viena după o amenințare, iar un alt avion Finnair, cu destinația Roma, a fost escortat de aviația militară italiană. Un avion al companiei poloneze LOT a aterizat forțat la Bruxelles.

Nicio țară nu a identificat până acum autorii amenințărilor. Oficialii europeni au acuzat însă recent Rusia și Iranul de „atacuri hibride” și sabotaj, acuzații respinse de Moscova și Teheran, notează Reuters.

Unii experți cred că alertele false cu bombă ar putea face parte din aceleași tentative de perturbare ieftine, greu de atribuit cuiva.