Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale a transmis detalii despre tradițiile și obiceiurile care sunt practicate în Ajunul Bobotezei, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: Arhiva CJCPCT Cluj
La sate, în Ajunul Bobotezei, se întâlneau o serie de practici și obiceiuri. Nu puține erau însă riturile de „ursită” sau de „orândă”, practicate de fete, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, care a exemplificat câteva tradiții din această perioadă.
„Astfel, elementele religioase erau împletite cu cele magice, într-o unică dorință de a-și cunoaște destinul, de a afla cu cine se vor mărita.
În unele zone, fetele care doreau să își cunoască «orânda» ajunau, adică nu mâncau nimic până seara. Apoi își preparau o turtă din făină de grâu sau de mălai, frământată cu apă și sare. Trebuia măsurat fiecare ingredient, așa că se puneau nouă măsuri de făină, nouă de apă și nouă de sare.
Turta era coaptă fie în cuptor, fie pe plita sobei. Jumătate din ea era mâncată afară, după asfințitul soarelui, stând pe tăietorul de lemne. În timp ce mânca, fata trebuia să fie atentă din ce parte a satului latră câinii, crezând că din acea direcție, de pe acea uliță, o să-i fie viitorul soț. Cealaltă bucată de turtă, alături de un fir de busuioc furat din «struțu’ popii» atunci când a fost cu crucea, fata o punea sub pernă, ca să își viseze mirele dorit, spune etnologul Maria Bocșe, în volumul «Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania», editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Mai era o practică, aceea de a pune seara, în ajun, în «produhul» din gheața râului, un fir de busuioc luat de la umblatul preotului cu crucea. Dimineața, fetele verificau busuiocul și se uitau dacă s-au prins fire de păr de animal pe crenguță. Și în funcție de ce ce se lega de busuioc, prevestea cât de bogat va fi mirele”, transmite CJCPCT Cluj.
