Preţurile de consum au crescut cu 0,8% în ianuarie 2019, comparativ cu luna decembrie a anului trecut, în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 3,3%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 3,77%, a mărfurilor nealimentare cu 3,29% şi a serviciilor cu 2,71%, potrivit datelor Institutului Naţional de StatisticăRead More
„Anul trecut, cursul de schimb a fost foarte stabil. Cu ajutorul lui, am păstrat anticipaţiile inflaţioniste. (…) S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce priveşte cursul valutar (…) Au cerut să fie cursul fix, asta nu se poate”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei.
Decizia BNR de a menține dobânda-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai, care s-a bazat pe faptul că rata anuală a inflaţiei va decelera spre 3,5%, dar și operațiunea de tip repo de luni, când băncile s-au împrumutat cu 12,3 miliarde lei, s-au reflectat în scăderea indicilor ROBOR.
Azi a avut loc ultima şedinţă de politică monetară a BNR din 2018, unde s-a decis menţinerea dobânzii-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai.
Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută începând din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale.
Reducerea lichidității din piața monetară, odată cu majorarea creditării populației de către băncile comerciale, creditul neguvernamental în lei majorându-se luna trecută cu 1,4%, conform BNR, dar și creșterea inflației au ca efect scumpirea constantă a banilor.
Decizia BNR de majorare a dobânzii sale cheie, de la 2,25 la 2,50%, a continuat să influențeze piețele valutară și monetară.
Evoluția raportului euro/leu a fost mai agitată decât în zilele precedente, chiar dacă cursul nu s-a despărțit de cota 4,66 lei.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognozele de inflaţie, de la 3,9% la 5% pentru trimestrele I şi II 2018 şi de la 3,2% la 3,5% pentru sfârşitul anului, a anunţat ieri guvernatorul Mugur Isărescu.
Declarația guvernatorului Mugur Isărescu, făcută la briefingul de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR unde s-a decis majorarea dobânzii-cheie de la 1,75% la 2%, în care a spus că leul se va mișca anul acesta cu 5 – 6%, dar și tensiunile politice care s-au conturat în sânul PSD, auRead More
Piața și mediul de afaceri au răspuns la „revoluția fiscală” inițiată de PSD-ALDE prin creșterea cererii de valută. Motiv de apreciere imediată a euro, la valori care se mai înregistrau în urmă cu cinci ani.
Efectele revoluției fiscale declanșate de ultima OUG a PSD-ALDE au gripat piața valutară, iar termometrul euro a atins un nou maxim al ultimilor cinci ani.
Calmul care se manifesta pe piețele internaționale s-a răsfrânt și asupra monedelor de la marginea zonei euro, care se apreciau ușor comparativ cu cea unică.
În perioada 28 septembrie – 4 octombrie, piața valutară a fost calmă, cu o ușoară tendință de apreciere a leului, spre finalul ei. În schimb, segmentul monetar a fost foarte agitat, dobânzile țâșnind spre maxime ale ultimilor aproape trei ani.
În perioada 18 – 22 septembrie, euro a continuat să testeze depășirea pragului de 4,6 lei. Se pare însă că BNR a reușit să acomodeze piața, prin intervenții discrete care au înfrânat încercările speculative.
