Piețele monetare și valutare au fost calme, semn că ultima operațiune de tip repo efectuată de BNR, la începutul săptămânii, și-a atins scopul, cel puțin pe termen scurt.

Leul s-a depreciat față de euro, în noiembrie, cu aproape 1% și cu circa 2,8% comparativ cu finalul lui 2016, ca o consecință a Revoluției Fiscale declanșate de PSD-ALDE, care a provocat nemulțumiri ale mediului de afaceri și sindical.

„Revoluția fiscală” a PSD-ALDE suprapusă peste creșterea inflației și a deficitului comercial au afectat parcursul leului, punând un umbră avansul luat de economie în al treilea trimestru, care s-a bazat însă mai mult pe consumul stimulat de majorarea salariilor bugetarilor și a pensiilor.

În pregătirea aniversării Zilei Naționale a României și a lansării programului Centenar, sala de expoziții temporare a Muzeului Național Brukenthal găzduiește un amplu proiect expozițional care prezintă destinele a doi membri marcanți ai vieții politice și istorice, culturale și financiare din țara noastră, frații Alexandru Lapedatu (1876-1950) și Ioan LapedatuRead More

Creșterea dobânzilor la noi maxime ale ultimilor trei ani a făcut ca plasamentele în lei să fie mai atractive. De asemenea, marcarea profiturilor după foarte recenta scădere a leului a permis monedei naționale să se aprecieze față de principalele valute.

Ordonanța de urgență care a modificat Codul Fiscal continuă să își facă simțite efectele asupra perechii euro/leu, care se menține la cele mai ridicate de la apariția monedei unice.

Vă mărturisesc că toată săptămâna trecută am încercat/experimentat, cu patru grupe diferite de studenți la jurnalism (luând-o mereu de la capăt), să vedem dacă putem înțelege împreună (la nivel elementar, de bun simț) „revoluția fiscală” a guvernului, mai ales acea parte a ei legată de salarii și de transferarea contribuțiilorRead More

Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat, azi, că anumite criterii de aderare a României la zona Euro, precum deficitul bugetar, inflaţia şi dobânzile, riscă să nu mai poată fi îndeplinite de anul viitor.

Accentuarea tensiunilor sociale și politice provocate de „revoluția fiscală”, suprapusă peste creșterea prețurilor și a deficitului comercial, au pus leul într- situație gravă iar cursul euro a crescut într-o săptămână cu 5,75 bani.

Piața și mediul de afaceri au răspuns la „revoluția fiscală” inițiată de PSD-ALDE prin creșterea cererii de valută. Motiv de apreciere imediată a euro, la valori care se mai înregistrau în urmă cu cinci ani.

Efectele revoluției fiscale declanșate de ultima OUG a PSD-ALDE au gripat piața valutară, iar termometrul euro a atins un nou maxim al ultimilor cinci ani.

Așa-numita „revoluție fiscală” dorită de PSD-ALDE, prin care se modifică codul fiscal prin OUG, măsură care a fost criticată atât de sindicate, cât și de asociațiile patronale, în ceea ce privește, în mod special, trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, a provocat deprecierea instantanee a leului.

Încăpățânarea PSD-ALDE de a modifica codul fiscal prin OUG, măsură care a fost criticată atât de sindicate cât și de asociațiile patronale, în ceea ce privește, în mod special, trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, a provocat deprecierea instantanee a leului.

Cursul euro a crescut ieri de la 4,5920 la 4,5968 lei, însă declarația premierului Mihai Tudose conform căreia transferul contribuţiilor de la angajator la angajat se va face prin OUG, care va fi adoptată mâine, a provocat ieșiri semnificative de valută din piață.

Piața valutară a fost mai mult decât calmă, semn că noua operațiune de tip repo realizată ieri de BNR a redus eventualele tensiuni.