Desfăşurat săptămâna aceasta în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, workshopul international de arhitectură cu tema ”Arhitectura vernaculară între tradițional și contemporan” le-a propus participanților prezentări, studii de caz și sesiuni practice axate pe evoluția locuirii și pe noi abordări privind reorganizarea spațiului interior, în vederea adaptării acestuia la cerințele de confort și la nevoile lumii contemporane.
Workshopul international de arhitectură cu tema ”Arhitectura vernaculară între tradițional și contemporan” a reprezentat o experiență extrem de utilă pentru studenții români şi italieni care au participat. Organizat de Muzeul ASTRA, prin serviciul Expoziții-atelier, workshopul le-a propus participanților prezentări, studii de caz și sesiuni practice axate pe evoluția locuirii și pe noi abordări privind reorganizarea spațiului interior, în vederea adaptării acestuia la cerințele de confort și la nevoile lumii contemporane.
Atelierele studenților au fost coordonate de profesori din Italia și România: Agostino Bossi (Università degli Studi di Napoli), Jacopo Leveratto (Politecnico di Milano), Pierluigi Salvadeo (Politecnico di Milano), Françoise Pamfil (UAUIM București), Niculae Grama (UAUIM București) şi Delia Prisecaru (Universitatea Politehnică Bucureşti).
La eveniment s-au înscris studenți de la universități din România și Italia, lucrările practice desfășurându-se pe echipe mixte. În cadrul acestei ediții au fost studiate două gospodării din Muzeul ASTRA: Gospodăria cu ocol întărit din Măgura, județul Brașov, și Gospodăria pastorală cu atelier de prelucrare a lânii din Poiana Sibiului, județul Sibiu. Studiile de caz au fost prezentate de Ancuța Ilie, coordonatoarea workshopului, alături de profesorul Agostino Bossi.
În ultima zi a workshopului, studenții au prezentat rezultatele proiectelor pe care le-au realizat şi soluțiile de refuncționalizare pe care le-au conceput.
”Prin astfel de evenimente organizate aici, Muzeul ASTRA (re)confirmă că este cadrul potrivit pentru formarea noilor generații, dar și o sursă de inspirație, prin patrimoniul pe care îl deține şi îl (re)pune în valoare.”, transmit reprezentanții muzeului sibian. 
