Cel mai recent studiu Salvați copiii a relevat faptul că o treime dintre copiii între 5 și 10 ani folosesc rețelele de socializare, iar vizionarea de conținut video și jocurile sunt principalele activități indicate de părinți, întrebați ce face fiul/fiica pe internet, cu mențiunea că vizionarea de conținut video are incidența maximă la copiii cu vârsta sub 5 ani, de aproximativ 80% și scade spre 50% în cazul adolescenților, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: pexels.com
Ioan Hosu, sociolog și prof. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj, subliniază că de mulți ani studiile din zona psihologiei, comunicării și sociologiei ne arată că aceste medii de comunicare sunt bune, dar au și părți mai puțin bune. El insistă asupra acestora din urmă.
„Despre asta aș vrea să discutăm în principal, despre aspectele negative și mai ales în rândul copiilorr. Recent, vedem o preocupare în spațiul public oarecum generalizată pe marginea acestei expuneri la mesaje din mediile online care aduc cu sine tulburări comportamentale, dezechilibre emoționale, comportamentale, de socializare, de relaționare cu ceilalți, fără să mai menționăm aici dimensiunea asta foarte pregnantă pe care o vedem în ultimii 4-5 ani de fake news.
Toate aceste lucruri sunt pe agenda publică, vedem și la nivel european nevoia de a reglementa comportamentul instituțiilor care mențin aceste platforme de social media. Vedem din ce în ce mai multe initiative la nivelul politicului. Sigur, până nu demult toată lumea pedala pe repede înainte pe ideea că e ușor, facil și umple timpul liber (n.red utilizarea internetului). Doar că nu umple doar timpul liber, ci și timpul ocupat, adică face din noapte, zi, mai ales în rândul copiilor, consumă și pe parcursul nopții. Cred că vorbim, în principal, pentru prima dată – și vedem preocuparea asta și în media și în zona politică și în cea civică – de reglementare a ceea ce se întâmplă în zona de social media. Aceste medii sunt pericole publice și pentru ceea ce înseamnă informare, dezinformare mai degrabă, propagandă, dar și pentru zona de sănătate publică. Genul acesta de studii acompaniat cu măsuri de reglementare în zona de politici publice – limitarea accesului, educarea publicului- arată, cred, că chiar avem o problemă serioasă în societatea în care trăim, dincolo de problema alimentației sau de lipsa de mișcare, obezitate”, a explicat Ioan Hosu, pentru monitorulcj.ro.
În acest joc, de la 4-5 ani
În opinia sociologului clujean, atenția copiilor este captată de niște mijloace de comunicare toxice, utilizând atât de mult internetul. „Prin aceste noi forme de petrecere a timpului, atenția și interesul copiilor sunt captate de niște mijloace de comunicare toxice. De pe la 4-5 ani cu siguranță, cam toți intră în jocul acesta și asta le cam consumă și energia, și atenția, și capacitatea de concentrare, și se transformă totul în doar ce vedem, fără să mai fie capabili să aibă o poziție autonomă în gândire, în relaționare. Sunt captivi în aceste rețele, atenția și interesul lor fiind deturnate și, așa cum spune și OMS, există deja și o boală, o adicție de așa ceva. Se impun deja tratamente și intervenții de specialitate. Cât despre utilizarea TikTok, acesta e perceput și la nivelul instituțiilor europene și la nivelul SUA ca fiind cea mai nefericită formulă de social media”, a conchis Ioan Hosu.
Copiii își „decupează” realitatea
Și specialiștii în adicții atrag atenția asupra unor consecințe negative ale utilizării prea îndelungate a internetului de către copii.
Psihologul clujean Valentina Sava subliniază că expunerea frecventă la rețelele de socializarea, în mod special în ceea ce îi privește pe copii, are drept efect o decupare a realității. „Dacă un copil, să zicem Maria, arată că este interesată de modă, aceasta va fi expusă predominant la acest tip de conținut. Aceasta va viziona poze și clipuri cu persoane frumoase, cu haine deosebite, care par să fie perfecte. în felul acesta, Maria va ajunge să se compare cu aceste persoane, poate chiar să facă alegeri în funcție de acestea. Dacă distanța percepută de Maria dintre sinele ei real și cel ideal, inspirat de aceste modele, este prea mare, atunci poate interveni depresia, anxietatea și o stimă de sine scăzută.
Oricum, dacă conținutul vizionat de un copil este de altă natură, să zicem violența sau e încărcat cu ură, în acest caz, în mintea copilului se poate forma un filtru asupra realității. El poate ajunge să creadă că așa sunt majoritatea interacțiunilor dintre oameni. În cazul în care în familia lui există conflicte verbale sau fizice, afectarea va fi garantată”, spune Valentina Sava, pentru monitorulcj.ro.
Rezultatele școlare scad
Totodată, aceasta subliniază că în momentul în care un copil petrece mai multe ore. pe zi, pe rețelele sociale sau pe internet, cu timpul este afectată negativ neurochimia creierului. Astfel, acesta își va pierde interesul pentru alte activități, interacțiuni umane directe și se va concentra mai greu. „Rezultatele școlare pot să scadă considerabili.
Pe lângă faptul că atenția este afectată, copilul poate ajunge să vâneze recompense rapide. Astfel, pe termen lung, autodisciplina lui va scădea. La vârsta matură, îi va fi mai greu să își seteze scopuri, să planifice și să se organizeze. Efectele se pot cunoaște atât la locul de muncă, cât și în viața personală”, a completat psihologul.
Între alte efecte negative se mai regăsesc abilități deficitare de socializare și sedentarismul, traficul de persoane, dar și operațiuni online impulsive.
Demența digitală, un real pericol pentru copii
Nu în ultimul rând, psihologul clujean mai atrage atenția că utilizarea în exces a dispozitivelor digitale în rândul copiilor poate duce chiar la unele afecțiuni. Pe de altă parte, opiii pot fi în siguranță dacă timpul petrecut pe rețelele de socializare este limitat și monitorizat de părinți.
„Lipsa de siguranță online cuprinde și fenomenul de cyberbulling, dar și împărtășirea de date personale de către copii sau plasarea unor comenzi online nepotrivite, fără acordul adulților. Limitarea timpului petrecut de copii in fața ecranelor, monitorizarea conținutului vizionat și discuții despre comunicarea online și întâlniri stabilite astfel sunt comportamente esențiale pe care părinții ar trebui să le implementeze.
Specialistul în neuroștiințe, Manfred Spitzer, prezintă în cartea sa Demența digitală felul în care noile tehnologii, ecranele cu precădere, afectează dezvoltarea creierului nostru”, a mai spus Valentina Sava.
