Sursa foto: SCJU Sibiu
Reporter: De ce apar mai multe iritații și alergii primăvara/în sezonul cald?
Dr. Gabriela Mariana Iancu: În sezonul cald, tegumentul este expus unei combinații de factori de mediu care pot favoriza apariția sau agravarea diferitelor afecțiuni dermatologice. Creșterea temperaturii și a umidității determină o transpirație mai abundentă și modificarea microclimatului cutanat, ceea ce poate favoriza apariția dermatitelor iritative, a intertrigo-urilor și a unor infecții cutanate superficiale.
Totodată, în această perioadă crește expunerea la polen, plante, insecte, produse cosmetice și substanțe fotosensibilizante, care pot declanșa dermatite alergice de contact sau reacții de fotosensibilizare la persoanele susceptibile. Expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete poate reprezenta, la rândul său, un factor agravant pentru anumite dermatoze preexistente.
Pacienții diagnosticați cu anumite afecțiuni cutanate pot prezenta agravări ale evoluției bolii pe parcursul verii, motiv pentru care este recomandată monitorizarea periodică și, atunci când este necesar, ajustarea tratamentului de către medicul dermatolog.
Reporter: Cum pregătim pielea pentru expunerea la soare?
Dr. Gabriela Mariana Iancu: Expunerea la radiațiile ultraviolete trebuie realizată în mod responsabil, deoarece efectele cumulative ale acestora reprezintă unul dintre principalii factori implicați atât în fotoîmbătrânirea cutanată, cât și în dezvoltarea cancerelor de piele.
Fotoprotecția trebuie să facă parte din rutina zilnică pe întreaga durată a sezonului cald și nu doar în timpul concediilor. Se recomandă utilizarea cremelor de fotoprotecție cu spectru larg de protecție împotriva radiațiilor UVA și UVB 50+.
Aplicarea produsului trebuie realizată cu aproximativ 20-30 de minute înainte de expunerea la soare și repetată la intervale de aproximativ două ore sau după contactul cu apa.
De asemenea, este recomandată limitarea expunerii în intervalul orar 11:00-16:00, purtarea de pălării cu boruri largi, a ochelarilor de soare și a îmbrăcăminții deschise la culoare cu rol protector, precum și menținerea unei hidratări corespunzătoare.
În egală măsură, autoexaminarea periodică a tegumentului este esențială. Orice leziune pigmentară care își modifică dimensiunea, forma, culoarea sau prezintă sângerare spontană trebuie evaluată fără întârziere de medicul dermatolog.
Reporter: Care sunt pericolele automedicației pentru problemele pielii?
Dr. Gabriela Mariana Iancu: Automedicația sau administrarea de terapii la recomandarea unor persoane neavizate poate să modifice aspectul eruțiilor cutanate, ceea ce determină de cele mai multe ori întârzieri în stabilirea diagnosticului și a instituirii unui tratament adecvat. Numeroase afecțiuni cutanate prezintă manifestări clinice asemănătoare, însă au etiologii complet diferite și necesită abordări terapeutice specifice.
Administrarea empirică a diferitelor creme, unguente sau antibiotice, fără recomandarea dermatologului, poate modifica aspectul clinic al leziunilor, poate favoriza extinderea leziunilor și poate întârzia identificarea cauzei reale și implicit a diagnosticului.
O atenție deosebită trebuie acordată preparatelor care conțin corticosteroizi topici. Deși acestea reprezintă medicamente indispensabile în tratamentul multor afecțiuni inflamatorii ale pielii, utilizarea lor necorespunzătoare poate determina atrofie cutanată, telangiectazii, tulburări de pigmentare și poate masca ori agrava infecțiile bacteriene, fungice sau virale.
Reporter: Ce trebuie să știm despre mușcăturile de insecte și căpușe?
Dr. Gabriela Mariana Iancu: În sezonul cald, activitățile desfășurate în aer liber cresc inevitabil expunerea la insecte și căpușe. În majoritatea cazurilor, înțepăturile de insecte determină doar reacții locale, caracterizate prin roșeață, ușoară tumefacție și prurit, care se remit spontan în câteva zile. Cu toate acestea, la unele persoane, în special la cele cu teren alergic, pot apărea reacții mai importante, iar în cazuri rare chiar reacții alergice severe, care necesită asistență medicală de urgență.
Mușcăturile de căpușă necesită o atenție deosebită deoarece, în anumite situații, acestea pot transmite agenți patogeni responsabili de boli precum boala Lyme. Este important de menționat că nu orice căpușă este purtătoare de microorganisme și nu toate mușcăturile duc la îmbolnăvire. În ceea ce privește căpușele, acestea trebuie îndepărtate cât mai precoce, iar ulterior, zona trebuie curățată și dezinfectată. Nu este recomandată utilizarea unor substanțe precum uleiul, vaselina, alcoolul sau alte produse înainte de extragerea căpușei, întrucât acestea pot favoriza eliminarea conținutului intestinal al parazitului și, implicit, creșterea riscului de transmitere a agenților patogeni. De asemenea, nu este recomandată îndepărtarea căpușei la domiciliu, ci într-un serviciu specializat.
După îndepărtarea căpușei, zona trebuie monitorizată timp de câteva săptămâni. Apariția unui eritem migrator, a febrei, artralgiilor, mialgiilor sau a altor simptome sistemice impune prezentarea la medicul specialist, întrucât acestea pot sugera o boală Lyme.
Prevenția reprezintă cea mai eficientă metodă de protecție. Atunci când desfășurăm activități în pădure, în zone cu vegetație abundentă sau în apropierea cursurilor de apă, este recomandat să purtăm îmbrăcăminte care acoperă cât mai mult suprafața corpului, pantaloni lungi introduși în șosete și încălțăminte închisă. Utilizarea produselor repelente aplicate conform recomandărilor producătorului reduce semnificativ riscul înțepăturilor de insecte și al mușcăturilor de căpușe.
La întoarcerea din natură este indicată inspectarea atentă a întregii suprafețe a pielii, inclusiv a scalpului, axilelor, regiunii inghinale și a zonelor din spatele genunchilor, precum și verificarea copiilor și a animalelor de companie. Totodată, este recomandată îndepărtarea hainelor purtate în exterior și spălarea acestora înainte de reutilizare.
MESAJ PENTRU POPULAȚIE
Sănătatea pielii presupune nu doar tratarea afecțiunilor atunci când acestea apar, ci și adoptarea unor măsuri simple de prevenție. Protecția solară zilnică, evitarea automedicației, îngrijirea corespunzătoare a tegumentului și prezentarea la medic în cazul apariției unor leziuni persistente sau neobișnuite contribuie semnificativ la prevenirea complicațiilor și la menținerea sănătății pielii.
Activitatea medicală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu este susținută de Consiliul Județean Sibiu, inclusiv prin finanțarea și achiziționarea de aparatură medicală modernă, esențială pentru realizarea unor intervenții de înaltă performanță.
