Cu 10 zile rămase până la scrutinul de pe 8 noiembrie, consultarea publică pe proiectul care trece zăcământul în domeniul public s-a închis fără răspuns oficial la cererile de retragere. În Mărginime, lipsa de claritate alimentează îndoielile. În plus, aleșii sibienilor în Parlamentul României s-au ținut departe de acest subiect, fie pentru că sunt în favoarea exploatării și nu vor să-și păteze imaginea, fie sunt împotrivă dar n-au luat poziție pentru a nu ieși din rândurile partidelor din care fac parte.
(Redacția)
Exploatarea ar urma să aibă loc la doar câțiva kilometri de Sibiu (sursa foto: Mesagerul de Sibiu)
Rășinărenii vor merge la urne duminică, 8 noiembrie, între orele 7 și 23. În paralel, termenul în care publicul putea transmite observații la proiectul de hotărâre de Guvern privind zăcământul Valea Dobra a expirat. Proiectul a fost pus în consultare de ANRMPSG pe 15 octombrie, iar observațiile se puteau trimite în 10 zile de la publicarea anunțului, adică până în jurul datei de 25 octombrie. Până acum nu a fost anunțată public nicio dată pentru ședința în care ar putea fi adoptat și nu există un răspuns oficial la cererile de retragere.
Reamintim, un proiect de hotărâre a Guvernului, aflat acum în circuitul de avizare, readuce în atenție zona Valea Dobra, de la marginea Rășinariului. Documentul prevede înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcământului de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul de exploatare Valea Dobra. Totodată, zăcământul ar urma să fie dat în administrarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).
Ce se întâmplă, de fapt
Nota de fundamentare explică faptul că toate resursele minerale de pe teritoriul României aparțin proprietății publice a statului, conform Legii minelor nr. 85/2003. Fiind vorba despre o resursă minerală cu licență de exploatare acordată, statul trebuie, potrivit legii, să o treacă în inventarul bunurilor sale publice, iar acest lucru se face prin hotărâre de guvern. Autoritatea precizează că hotărârea este în esență o formalitate administrativă: nu modifică atribuțiile instituției și nu produce, potrivit documentului, un impact asupra mediului, a comunității sau a bugetului. Înscrierea în inventar nu schimbă nici nivelul taxei miniere sau al redevenței, care sunt stabilite direct prin Legea minelor.
Cine exploatează și ce s-a făcut până acum
Perimetrul a fost concesionat societății MINERAL PROIECT INVEST S.A., care deține Licența de concesiune nr. 29.694/2026 pentru exploatare. Perimetrul coincide cu cel în care aceeași firmă a efectuat, în baza licenței de explorare din 2020, lucrări de cercetare geologică pe parcursul a patru ani: cartări, măsurători geofizice, foraje, șanțuri miniere ușoare, prelevări de probe și analize de laborator. Rezultatele au fost verificate de ANRMPSG, iar resursele și rezervele au fost înregistrate prin Încheierea nr. 7-26 din 27 martie 2026, valabilă pentru data de 1 ianuarie 2026.
Transparență și pașii următori
Documentul inițiat de ANRMPSG nu acordă așadar o licență și nu aprobă lucrări. Prevede înscrierea zăcământului de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea lui în administrarea ANRMPSG.
Nota de fundamentare oferă mai multe date despre zăcământ:
- Concesiunea: societatea Mineral Proiect Invest S.A. deține licența nr. 29.694/2026, pe un perimetru identic cu cel în care a făcut explorare geologică în baza licenței din 2020, timp de patru ani.
- Înregistrarea resurselor: s-a făcut prin Încheierea ANRMPSG nr. 7-26 din 27 martie 2026, valabilă pentru 1 ianuarie 2026.
- Dimensiuni: corpul de roci are circa 94 de hectare, dintre care peste 50 sunt vizibile la suprafață, circa 3.200 m lungime și circa 344 m lățime medie. Diferența de nivel evaluată este de 396 m, între cota +1.186 și cota +790.
- Amplasare: în extravilanul comunei Rășinari, la circa 2,2 km de municipiul Sibiu, cu acces printr-un drum forestier de circa 4 km pe valea Sibișelului.
- Valoarea de inventar: 732.161,18 mii lei, adică peste 732 de milioane de lei. Cifra reprezintă valoarea producției marfă pe durata concesiunii, preluată din studiul de fezabilitate al firmei. Nota recunoaște că a fost folosită „în lipsa unei metodologii legale” și că este o valoare relativă, valabilă doar dacă condițiile de exploatare rămân neschimbate.
Nota conține însă și zone goale. Rubricile despre impactul social, asupra mediului, asupra mediului de afaceri și despre consultările cu autoritățile locale poartă aceeași formulă: „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”. Tabelul bugetar, care enumeră redevența minieră (20% la stat, 80% la bugetele locale), nu conține nicio cifră. Nota folosește suprafața de 9,152 kmp (circa 915 ha) pentru zăcământ și 94 ha pentru corpul de roci, fără să explice diferența.
sursa foto: MPI Magnesium
Termenul s-a închis, dar nota spune altceva decât realitatea
Nota afirmă că, în termenul legal, nu au fost primite propuneri sau opinii. Între timp, Primăria Rășinari a transmis ANRMPSG, pe 23 octombrie, obiecțiuni oficiale, cu cererea de retragere a proiectului în forma actuală. Administrația locală a cerut documentele justificative, o dezbatere publică și consultarea efectivă a localnicilor. Pe 26 octombrie, Mining Watch, Greenpeace România și Bankwatch au cerut Guvernului să retragă proiectul. Primăria a anunțat că va folosi „toate mijloacele legale” pentru protejarea comunității.
Răspunsul oficial întârzie. Până aseară, ANRMPSG nu anunțase public un răspuns la cererea Primăriei. Comunicatul organizațiilor de mediu nu include nici el un răspuns al Guvernului sau al ANRMPSG.
De unde vin suspiciunile
Autoritatea de reglementare a comunicat în trecut. Într-un răspuns către presa locală, ANRMPSG a spus că substanța licenței se încadrează la roci industriale și de construcții și că documentația depusă nu prevede obținerea oxidului de magneziu. Compania, în schimb, vorbește public despre un lanț industrial integrat de peste 400 de milioane de euro. Organizațiile de mediu spun că, într-un răspuns către Senat, ANRMPSG ar fi indicat o investiție de circa 22,7 milioane de euro pe 20 de ani pentru licența acordată. Diferența dintre aceste cifre și mesaje este, în opinia opozanților, miezul problemei. Ei întreabă de ce s-ar grăbi Guvernul să adopte hotărârea înainte de soluționarea contestației licenței. Primăria cere „informații clare, complete și verificabile”, iar compania spune că pe rețelele sociale circulă și informații neverificate. În lipsa unui mesaj oficial ferm, fiecare tabără își umple spațiul cu propria versiune.
Referendum
Referendumul este consultativ. Pentru validare trebuie să voteze cel puțin 30% dintre cei aproximativ 4.300 de alegători, adică în jur de 1.290 de persoane. Rezultatul nu anulează automat o licență deja acordată, iar reprezentanții MPI au spus că vor continua procedurile de autorizare indiferent de vot.
Opoziția a trecut de granițele comunei. Consiliul Local Săliște a respins cererea MPI privind terenul pentru uzină, în fața a peste 100 de oameni, iar în Sibiu au avut loc proteste. MPI a deschis un punct de informare la Rășinari și susține că nu poate începe lucrările fără evaluarea impactului asupra mediului, cu consultare publică, și fără autorizațiile de construire. Compania a anunțat și angajamente financiare pentru comunitate.
Ce rămâne în aer
În zilele rămase până la vot, rămân fără răspuns oficial întrebările care contează pentru localnici: dacă proiectul va fi retras sau modificat, dacă se va organiza dezbaterea publică cerută, cum va răspunde ANRMPSG contestației și când ar putea ajunge hotărârea în ședința Guvernului. Până atunci, rășinărenii vor decide pe 8 noiembrie fără ele.
