Într-o scrisoare deschisă adresată primarului Astrid Fodor și consilierilor locali, Dr. Mihai Copăceanu, psiholog clinician și specialist în adicții, critică în termeni duri proiectul de hotărâre privind reglementarea activităților de gambling, publicat recent de Primăria Municipiului Sibiu.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
„Un document fără bază științifică”
Într-o scrisoare deschisă adresată primarului Astrid Fodor și consilierilor locali, specialistul califică proiectul drept „slab întocmit, irațional și lipsit de orice bază științifică”. Acesta susține că raportul ignoră complet dimensiunea reală a fenomenului dependenței și efectele sale sociale.
„Fiecare afirmație din acest document poate fi demontată cu ușurință”, afirmă Copăceanu, care lucrează de peste 15 ani cu persoane dependente de substanțe și jocuri de noroc.
Zeci de mii de persoane afectate
Potrivit specialistului, în municipiu există aproximativ 110 locații de jocuri de noroc. El estimează că, chiar și într-un scenariu conservator, zeci de mii de accesări lunare ale acestor spații generează pierderi financiare de ordinul milioanelor de euro.
„Dacă doar 20 de persoane intră zilnic într-o sală, rezultă peste 66.000 de intrări pe lună. La pierderi minime de 100 de lei de persoană, vorbim de peste 1,3 milioane de euro pierduți lunar. În realitate, cifrele sunt mult mai mari”, susține acesta.
Critici privind lipsa consultării publice
Un alt punct critic este lipsa consultării cetățenilor. Copăceanu compară situația din Sibiu cu alte orașe din țară, unde administrațiile locale au organizat dezbateri sau consultări publice înainte de a adopta măsuri similare.
El menționează exemple precum Cluj-Napoca, unde primarul Emil Boc a recurs la consultare publică, sau Slatina, unde autoritățile locale au adoptat măsuri restrictive.
„Dependența de jocuri de noroc, similară consumului de droguri”
Din perspectivă clinică, specialistul subliniază că dependența de jocuri de noroc prezintă mecanisme similare cu cele ale dependenței de substanțe, fiind recunoscută ca tulburare în manualul de diagnostic DSM-5.
Printre efectele enumerate se numără:
- pierderea controlului asupra comportamentului,
- escaladarea sumelor cheltuite,
- simptome de sevraj (anxietate, iritabilitate),
- afectarea vieții personale și profesionale,
- risc crescut de depresie și suicid.
Argumentele economice, contestate
Proiectul invocă și impactul asupra locurilor de muncă, estimat la aproximativ 1.000 de angajați. Copăceanu consideră însă acest argument insuficient:
„Nu există niciun beneficiu economic care să justifice distrugerea a mii de vieți. Reorientarea profesională este posibilă, însă efectele dependenței sunt devastatoare și de lungă durată.”
Propuneri alternative
Specialistul propune o serie de măsuri concrete:
- organizarea unor dezbateri publice reale,
- consultarea directă a cetățenilor,
- elaborarea unui regulament bazat pe dovezi științifice,
- limitarea agresivă a promovării jocurilor de noroc.
De asemenea, acesta amintește că în mai multe orașe din România – precum Iași sau Zărnești – au fost adoptate deja măsuri de interzicere sau restricționare a acestor activități.
Un moment decisiv pentru comunitate
În final, mesajul transmis autorităților este unul direct: deciziile luate acum pot avea consecințe majore asupra sănătății mintale și siguranței comunității.
„Este un moment în care puteți salva vieți”, conchide specialistul.
Redăm integral textul scrisorii deschise
„Apel la normalitate, la sănătate și viață fără adicții în Sibiu
Stimata Doamnă Primar Fodor,
Stimate Doamne Barac, Bokor, Dăncilă, Grecu, Konnerth, Mihai, Mureșan;
Stimați Domni Bibu, Curiban, Dincă, Forir, Fulea, Guib, Hunyadi, Lerner, Leția, Mezei, Onițiu, Pinter, Porr, Tischer, consilieri locali
Vă scriu într-un moment deosebit de important pentru sănătatea, siguranța și viața cetățenilor din Sibiu, iar dumneavoastră aveți o deosebită putere astăzi de a schimba destinele lor și de a le salva viața, la propriu.
Am citit cu foarte multă indignare și dezamăgire așa-numitul Proiect de hotărâre (nr. 20996/20.03.2026) publicat pe site-ul Primăriei Sibiu privind reglementarea activității jocurilor de noroc. Este unul dintre cele mai penibile texte pe care le-am citit vreodată: slab întocmit, irațional, lipsit de orice bază științifică, plin de aberații și afirmații nefondate. Mi-a fost sincer rușine să văd un asemenea pseudo-document pe site-ul unei instituții respectabile precum Primăria Sibiu.
Fiecare afirmație din acest document poate fi demontată cu ușurință, chiar și de către un elev de liceu, cu atât mai mult de către un medic, un psihiatru, un specialist în adicții sau de către un fost dependent.
De peste 15 ani lucrez în Sibiu, în principal cu persoane dependente de substanțe și de jocurile de noroc, iar numărul lor a crescut considerabil în ultimii 5 ani. Astăzi și în întreaga săptămână am făcut terapie cu dependenți de jocuri de noroc. Academic și profesional vorbind vă scriu cu deplină responsabilitate, precizând că am absolvit un master în adicții la Institutul de Psihiatrie din Londra, am o lucrare de licență și un doctorat (cu peste 10.000 de tineri și 1.200 de părinți), toate realizate în domeniul adicțiilor. Am evaluat și tratat sute de pacienți, în mediul clinic, în penitenciar, din Sibiu și din alte orașe ale țării, și cunosc fenomenul adicțiilor așa cum și colegii mei cunosc, profesioniști precum Dr. Holger Lux, Dr. Ciprian Băcilă, psihoterapeuții Vasile Șoaită și Alexandru Lescău, care de peste 20 de ani lucrează cu dependenții de substanțe și de jocuri de noroc zi de zi. Mi-aș fi dorit foarte mult ca cei care au semnat acel Raport de specialitate să fi solicitat opinia de specialitate măcar al unu specialist.
- Întrebări esențiale
- Cum este posibil ca argumentele economice să primeze în fața vieților oamenilor?
- Cum este posibil ca într-un raport care menționează existența a aproximativ 110 locații de jocuri de noroc din Sibiu să nu existe nicio referire la opinia miilor de jucători din Sibiu (că despre ei este vorba) și la consecințe precum milioane de euro pierderi, suferință, dependență, divorțuri, pierderi salariale, depresie sau suicid ?
- Cum este posibil ca o asemenea modificare legislativă de impact să nu realizeze prin consultarea publică a cetățenilor, așa cum a făcut-o Emil Boc la Cluj sau primarul De Mezzo din Slatina?
Proiectul de față ignoră în primul rând opinia jucătorilor, majoritatea dintre ei sunt de acord cu interzicerea păcănelilor, majoritatea familiilor acestora strigă de ani de zile solicitând ajutorul statului în lupta cu dependențele.
Vă invit la un calcul simplu și banal: dacă doar 20 de persoane ar intra într-o zi, într-o sală de joc, în cele 110 locații din Sibiu, ar fi cel puțin 2200 de persoane zilnic și 66.000 de persoane/intrări într-o lună. Și dacă fiecare persoană pierde doar 100 RON într-o lună, rezultă pierderi de 6.600.000 RON, adică peste 1.320.000 euro. În realitate, în 24 de ore intră mai mult de 20 de persoane și majoritatea pierd mai mult de 100 RON. Dacă aveam 40 de persoane, am vorbit de peste 2.600.000 de euro pierderi. De ce nu se discută despre pierderile lunare de milioane de euro ale sibienilor? Cum a fost posibil în Raportul de specialitate să fie ignorat tocmai esențialul acesta dur și problematic?
- Critica proiectului
Acest proiect este profund părtinitor și ignoră complet interesul cetățeanului, al comunității și, mai ales, dimensiunea umană. Este antiuman. Nu există niciun „preț” care să justifice pierderea unei vieți omenești. Sibiul a cunoscut cazuri tragice de tineri care s-au sinucis în urma pierderilor la jocurile de noroc.
Cum este posibil ca alte orașe, precum Slatina, să adopte rapid măsuri pentru siguranța cetățenilor în urma unor dezbateri publice cu cetățenii, iar noi să venim cu proiecte jenante, rușinoase și profund antiumane?
Argumentele reale sunt de ordin social, legislativ, psihologic și, mai ales cele care țin de sănătatea publică și sănătatea mintală a comunității.
Da, este adevărat că aproximativ 1.000 de persoane ar putea trebui să-și reorienteze profesional activitatea. Însă schimbarea profesională nu este imposibilă și nu vorbim despre pierderea locurilor de muncă ale unor categorii profesionale fără alternative, persoane super calificate. Nu vorbim nici de o măsură care intră în vigoare a doua zi. În ciuda instabilității economice din țara noastră, cetățenii au la dispoziție o perioadă mai lungă până când expiră avizul de funcționare, timp necesar pentru o schimbare profesională.
În schimb, miile de oameni afectați direct – cei care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dependenței de jocuri de noroc, familiile destrămate, pierderile financiare și impactul psihologic devastator – nu sunt menționați deloc. Acești oameni sunt mult mai numeroși decât cei 1.000 de angajați. În realitate, fiecare om contează și fiecare viață. Și este nedrept să aduceți acest pseudo-argument, deoarece fiecare suflet contează. În definitiv, nu există niciun beneficiu real pentru comunitate care să justifice menținerea acestor jocuri de noroc.
Adevărul este acesta: statistic, peste 92% dintre sibienii care intră în aceste locuri pierd bani. Despre aceștia de ce nu se vorbește în Proiect?
Momentul de astăzi este unul deosebit de important pentru sănătatea mintală a cetățenilor din Sibiu și din România, pentru viața și siguranța a zeci de mii de sibieni. Deciziile administrațiilor locale pot agrava starea de sănătate, situația financiară a familiilor și comunității, sau pot salva vieți, inclusiv ale jucătorilor de noroc aflați în risc de depresie severă sau suicid.
- Eroarea științifică și socială a proiectului
Mare parte din argumentele Proiectului de hotărâre (nr. 20996/20.03.2026) sunt greșite din punct de vedere științific, psihologic, social și politic și este un document redactat de persoane fără expertiză în domeniu. Raportul de specialitate nu poate fi luat în considerare. Este o rușine.
Vă prezint câteva exemple:
- Migrarea spre mediul online
- Afirmația că interzicerea jocurilor fizice ar duce la migrarea masivă online este falsă și mincinoasă. Avem date reale, recente, din alte țări, care arată altceva, mai ales în perioada Covid.
- Date reale din Canada, UK și Quebec arată că migrarea există, dar este minoritară. Majoritatea celor care joacă online sunt jucători care deja jucau fizic. În UK, frecvența și banii cheltuiți au scăzut încă din prima lună de la închidere. In Quebec, doar 5.6% au început online pentru prima dată în pandemie.
- Aproximativ 1.000 de locuri de muncă
- Chiar dacă e adevărat, nu poate justifica menținerea unei dependențe care afectează zeci de mii de oameni pe termen lung. Alternativele sunt în responsabilitatea angajatorului. Așa cum s-a întâmplat cu marile fabrici și uzine din județul Sibiu, cetățenii s-au reorientat spre ceva mult mai onest din punct de vedere moral. Cum te simți ca angajat când vezi că contribui la decăderea morală, psihică și economică a sute de clienți? Chiar nu-ți pasă?
- Impact economic invocat de proiect
- Este infinit mai mic comparativ cu impactul asupra familiilor sibiene care pierd bani lunar. Nu este un argument.
- Restrângerea activității operatorilor
- Nu este o problemă: alte activități economice pot ocupa spațiile disponibile fie ale acelorași operatori (se pot naște alte „afaceri”), fie ale altora.
- Protecția cetățenilor
- Menținerea activității jocurilor de noroc încalcă dreptul la protecția sănătății și siguranței cetățenilor.
- Argumente psihologice și clinice: 15 puncte
PERMITEREA JOCURILE DE NOROC ÎN ORAȘ E CA ȘI CUM AM LEGALIZA DROGURILE
Din punct de vedere psihologic și clinic, din perspectiva dependenței există foarte multe similarități între dependența de droguri și dependența de jocuri de noroc. Avem similarități în mecanismele cognitive, în afectarea funcțiilor și structurii creierului, în efectele lor pe plan personal, familial, social, profesional și în simptomele comportamentale. Atât persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc cat și persoanele cu tulburări de abuz de substanțe. Iată:
- Persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc ca și cele dependențe de alcool sau droguri raportează dificultăți în a-și reduce, limita sau întrerupe comportamentele.
- Vorbesc despre dificultăți în a-și controla alegerile și despre sentimentul de neputință în a se opri.
- Sunt preocupate în mod excesiv de comportamentul lor.
- Retrăiesc experiențe din trecut sau petrec mult timp gândindu-se la substanța sau activitatea preferată ori la modalități de a obține bani pentru a-și susține comportamentele.
- Neagă adesea sau minimalizează amploarea comportamentelor lor adictive, găsind scuze sau explicații pentru a le raționaliza.
- Raportează frecvent tipare de escaladare a dependenței, petrecând mai mult timp sau cheltuind sume mai mari.
- Raportează manifestări de sevraj atunci când nu au acces la jocuri sau substanță, cu simptome fizice sau psihologice (neliniște, iritabilitate, anxietate, furie, dificultăți de somn, stare depresivă, probleme de concentrare).
- Se implică în comportamente adictive pentru a evita o gamă largă de emoții dureroase sau stresante (anxietate, depresie, rușine, vinovăție, singurătate etc.).
- Se implică în comportamente riscante, manifestă judecată slabă și decizii afectate.
- Își pun în pericol cariera, educația, familia și persoanele dragi pentru a-și continua comportamentele adictive.
- Continuă comportamentele adictive în ciuda consecințelor negative care generează durere și pierderi semnificative.
- Consideră abstinența dificilă și raportează recăderi frecvente.
- Apelează la prieteni, familie sau colegi pentru sprijin financiar sau în momente de criză, revenind totuși la comportamentele adictive.
- Raportează senzația de „high” sau euforie, activate prin căi similare ale plăcerii și recompensei în creier, motiv pentru care tulburarea de jocuri de noroc este inclusă în DSM-5.
- Sinuciderea reprezintă un factor de risc, variind de la gânduri, planificări, tentative până la realizarea efectivă, accentuată după pierderi semnificative.
- Există și măsuri eficiente pentru reglementarea jocurilor online
- Limitarea sumelor (loss limits) – limite zilnice/lunare obligatorii, nu doar opționale (ex: 1.000 euro/lună). În Norvegia, jucătorii își setează limite și sistemul nu le permite să depășească suma. Astfel, nu se pierde toată averea într-o singură seară.
- Pauze obligatorii – reduce comportamentul impulsiv „am pierdut → mai bag o dată să recuperez”. Pauza oprește accesul pentru o perioadă (minute, ore, zile), dând timp să te calmezi și să gândești rațional.
- Auto-excludere globală – blocare completă pe toate platformele, cu identificare unică. Termene recomandate: 6 luni sau 1 an. Odată exclus, nu-ți este permis să-ți faci cont nou pe alt site.
- Limitarea reclamelor – interzicerea reclamelor agresive, mai ales pentru tineri. Străzile și câmpurile dintre orașe sunt pline de panouri mari care promovează gamblingul.
- Identificare strictă și limitarea la un singur cont – nu poți face mai multe conturi pe diferite site-uri pentru a păcăli restricțiile; se evită identitățile false și scăparea de control.
În final, în Romania, există deja orașe care au interzis jocurile de noroc: Zărnești, Slatina, Iași, iar alte orașe au anunțat măsuri similare: Brăila, Rădăuți, Ploiești, Turda.
Recomandări către Consiliul Local Sibiu
- Organizarea unor dezbateri publice cu prezența fizică a profesioniștilor și experților în domeniu, cu prezența tuturor celor interesați de la administratori, angajați până la jucători și familiile lor.
- Realizarea unui vot democratic al cetățenilor cu privire la proiect, așa cum s-a întâmplat în Cisnădie sau în alte localități.
- Adoptarea unui Regulament bazat de dovezi și argumente științifice și care se respectă voința majoritară a comunității din Sibiu.
Cu stimă,
Dr. Mihai Copăceanu,
psiholog clinician, specialist în adicții, Institutul de Psihiatrie (Kings College London), doctor în medicină cu o teză despre adicții la adolescenți (10.000 de subiecți), Consultant în sănătate mintală UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății.
Lector universitar asociat Universitatea Lucian Blaga Sibiu”
