De la educația rigidă a generațiilor trecute la avalanșa de sfaturi despre parenting de pe internet, părinții se confruntă astăzi cu o altă provocare: cum să deosebească recomandările specialiștilor de opiniile influencerilor. Psihologul Mihai Copăceanu critică tendința de a prelua fără discernământ mesaje populare din mediul online și atrage atenția că numărul de urmăritori nu garantează competența profesională. În opinia sa, nici modelul autoritar de altădată, nici parentingul ghidat de conținut viral nu oferă răspunsurile de care familiile au nevoie.
sursa foto: Mihai Copăceanu facebook
Părinții din ziua de astăzi sunt bombardați cu sfaturi despre cum să-și crească și să-și educe copiii, cum să gestioneze emoțiile celor mici și cum să construiască relații sănătoase în familie. O parte dintre aceste recomandări provin de la specialiști, însă altele sunt promovate de persoane care au devenit populare pe rețelele sociale fără să aibă neapărat pregătirea necesară în domeniul în care oferă sfaturi.
Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția asupra acestui fenomen și susține că părinții riscă să acorde prea multă încredere unor mesaje atractive, distribuite masiv în mediul online, fără să verifice cine le transmite și pe ce se bazează recomandările respective.
„Ne creștem copiii după citate și mesaje din social media sau influențați de persoane cu notorietate, autointitulați «influenceri», și le dăm maximum de crezare, ca unor super experți și dumnezei; devenind disperați să nu greșim”, afirmă psihologul.
În analiza sa, Copăceanu compară două realități diferite: generațiile crescute în familii în care educația emoțională era aproape absentă și societatea actuală, în care părinții au acces la o cantitate uriașă de informații, dar trebuie să facă diferența între cunoștințele validate și opiniile prezentate drept adevăruri universale.
„Erau niște oameni în miniatură considerați inferiori și fără drepturi”
Psihologul amintește că, în trecut, copiii nu beneficiau de educație emoțională sau psihologică, iar nevoile și drepturile lor erau adesea ignorate. În multe familii, autoritatea adulților era incontestabilă, iar greșelile copiilor erau sancționate prin pedepse și violență fizică.
„Ani de zile generații de copii au fost crescuți fără niciun fel de educație emoțională sau psihologică, nici măcar civică sau socială… Creșteau și ei în familie în timp ce părinții și bunicii își vedeau de treaba lor liniștiți…
Erau niște oameni în miniatură considerați inferiori și fără drepturi și de aici decurgeau toate («mici și proști»). Și când greșeau erau rapid certați și pălmuiți”, afirmă Mihai Copăceanu.
Acesta descrie și modelul tradițional al relațiilor de cuplu, în care partenerii nu aveau parte de pregătire pentru viața de familie și nici de sprijin pentru gestionarea conflictelor. Într-o societate în care rolurile de gen erau puternic inegale, femeile ajungeau frecvent să accepte umilințe și abuzuri.
„Erau vremuri când tinerii se căsătoreau fără niciun fel de pregătire premaritală (ea fiind minoră), fără să se cunoască, iar în timpul căsniciei nu beneficiau de nicio formă de instruire sau de sprijin pe plan relațional.
Femeile acceptau umilința și sufereau abuzuri zilnice. Bărbatul era Dumnezeu și avea o mie de drepturi. Și de aici alte consecințe negative”, spune psihologul.
În opinia sa, recunoașterea acestor probleme este importantă, însă simpla îndepărtare de modelul autoritar nu garantează că familiile de astăzi vor lua întotdeauna decizii mai bune. Provocările s-au schimbat, iar accesul la informație vine la pachet cu riscul dezinformării.
Influencerii de parenting, între popularitate și competență
Una dintre principalele critici formulate de Mihai Copăceanu vizează persoanele care oferă sfaturi despre parenting și sănătate mintală fără o pregătire profesională adecvată.
Psihologul atrage atenția că popularitatea online poate crea impresia de autoritate, chiar și atunci când experiența și calificările persoanei respective nu justifică încrederea pe care o primește din partea publicului.
„În realitate, cei mai mulți dintre aceștia nu au o expertiză, competență sau vreo pregătire profesională în domeniul în care se erijează ca experți. Vă pot da câteva exemple al unor experți în parenting care nu au nici măcar studii de licență în psihologie.
Mulți sunt tinerei, sub 30 de ani, dar au o putere de convingere puternică, doar pentru că au sute de mii de urmăritori și pentru că postează zilnic. Să nu mai amintesc că unii sunt șarlatani și manipulatori”, susține Mihai Copăceanu.
Mesajul său pune în discuție diferența dintre notorietate și competență. Numărul de urmăritori, frecvența postărilor și capacitatea de a comunica într-un mod convingător nu reprezintă, în sine, dovezi că recomandările oferite sunt corecte sau potrivite pentru toate familiile.
Psihologul invocă și afirmația potrivit căreia 75% dintre informațiile despre sănătatea mintală publicate pe rețelele sociale ar fi false. Această cifră îi aparține argumentației sale; în lipsa indicării unui studiu sau a unei surse verificabile în declarația prezentată, ea nu poate fi tratată drept o statistică independent confirmată.
Sfaturi despre relații care pot face mai mult rău decât bine
Critica psihologului nu se limitează la educația copiilor. Mihai Copăceanu susține că și viața de cuplu este influențată de recomandări distribuite online, unele dintre ele simplificând excesiv situații complexe sau promovând comportamente care pot deveni nocive.
„Astăzi cuplurile se ghidează în viața lor de cuplu după sfaturile deseori penibile, neștiințifice, să nu zic toxice, ajungând în final la excese în relație și alte disfuncții, și abuzuri emoționale”, afirmă acesta.
Psihologul observă că mesajele de pe rețelele sociale sunt adesea construite pentru a atrage atenția și a obține vizualizări. În acest context, recomandările nu sunt întotdeauna prezentate cu toate nuanțele necesare, iar situațiile personale pot fi reduse la formule generale, ușor de distribuit, dar insuficiente pentru a înțelege problemele reale ale unei familii.
„Modul în care sunt prezentate sunt foarte atractive. O postare sau un video are multe minute de încercări, repetiții, editări; toate cu un singur scop: vizualizări”, susține Copăceanu.
În cazul relațiilor de cuplu, o recomandare care pare potrivită într-un videoclip scurt poate să nu țină cont de istoricul relației, de contextul unui conflict sau de eventuale forme de abuz. Tocmai de aceea, mesajele generale nu ar trebui confundate cu evaluarea unei situații concrete de către un specialist.
„Adevărații specialiști” riscă să fie eclipsați de popularitatea din online
Mihai Copăceanu consideră că profesioniștii care își fundamentează recomandările pe pregătire, experiență și principii etice pot ajunge să fie mai puțin vizibili decât persoanele care investesc masiv în prezența lor online.
„Adevărații specialiști, cei care muncesc pentru profesia lor și au la baza recomandărilor lor nu doar o pregătire universitară, zeci de ani de experiență profesională, dar și înțelepciunea și intuiția lor specifică, oameni care sunt ghidați de valori morale și etice, nu de marketing și notorietate… devin martorii acestei realități în mod neputincios.
Stau în bancă cuminți, unii nici nu există pe social media și, când apar, rareori în interviuri, reacția este: «Da, cine mai e și ăsta?!»”, afirmă psihologul.
Declarația evidențiază o problemă mai amplă a mediului digital: informația bine documentată nu ajunge întotdeauna la fel de ușor la public precum mesajele simplificate, emoționale sau controversate. În același timp, prezența redusă în mediul online nu înseamnă automat că o persoană este mai competentă, după cum nici popularitatea nu demonstrează lipsa pregătirii. Verificarea calificărilor și a surselor rămâne esențială.
„Fiecare om trebuie să-și asume responsabilitatea pentru deciziile sale”
În concluzia sa, Mihai Copăceanu afirmă că nici generațiile crescute în spiritul autorității absolute, nici părinții care își caută toate răspunsurile în mediul online nu au găsit, prin aceste extreme, o soluție suficientă pentru educația copiilor și pentru relațiile de familie.
„În ambele epoci… lucrurile au evoluat greșit și prost.
Diferența e astăzi că suntem în libertate și democrație și fiecare om trebuie să-și asume responsabilitatea pentru deciziile sale, pe cine urmărește online și cui îi dă crezare și, de ce nu, să facă apel la gândire critică!!!!”, transmite psihologul.
