Când sunt palpitațiile normale și când trebuie să ne trimită la medic? De ce hipertensiunea poate evolua ani întregi fără simptome și care este, de fapt, „colesterolul rău”? Dr. Lazăr Leontin Florin, medic specialist cardiologie în cadrul Secției Clinice Cardiologie I a SCJU Sibiu, explică cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știm despre sănătatea inimii și despre factorii care pot crește riscul cardiovascular.
sursa foto: SCJU Sibiu
Reporter: Palpitațiile sunt întotdeauna un semn de boală?
Lazăr Leontin Florin: Nu. Palpitațiile reprezintă senzația conștientă a bătăilor inimii și pot apărea și la persoane perfect sănătoase, de exemplu în timpul efortului fizic, în perioade de stres sau anxietate, după consumul excesiv de cafea, băuturi energizante, alcool sau în contextul lipsei de somn.
Uneori însă, palpitațiile pot fi expresia unei tulburări de ritm cardiac. Este recomandată o evaluare medicală atunci când acestea apar frecvent, durează mai mult, debutează brusc sau sunt însoțite de durere toracică, dificultăți de respirație, amețeli ori pierderea stării de conștiență.
Reporter: Ce este hipertensiunea arterială și de ce este periculoasă?
Lazăr Leontin Florin: Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea persistentă a valorilor tensiunii arteriale. Este deosebit de importantă deoarece poate evolua ani de zile fără simptome, în timp ce produce progresiv leziuni la nivelul vaselor de sânge și al organelor.
Netratată corespunzător, hipertensiunea crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, afectare renală și alte complicații cardiovasculare. Din acest motiv, măsurarea periodică a tensiunii arteriale este importantă chiar și atunci când ne simțim bine.
Reporter: Cum putem controla tensiunea fără medicamente?
Lazăr Leontin Florin: Stilul de viață are un rol esențial atât în prevenirea, cât și în controlul hipertensiunii arteriale. Activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale adecvate, reducerea consumului de sare, o alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și un somn corespunzător pot contribui semnificativ la reducerea tensiunii arteriale.
Aceste măsuri nu trebuie însă privite ca un înlocuitor automat al tratamentului. Dacă medicul a recomandat medicație antihipertensivă, aceasta nu trebuie întreruptă fără o evaluare medicală.
Reporter: Ce valori ale colesterolului sunt considerate normale?
Lazăr Leontin Florin: În prezent nu există o singură valoare a colesterolului care să fie considerată „normală” pentru toate persoanele. Ne interesează în mod deosebit colesterolul LDL, iar valoarea-țintă depinde de riscul cardiovascular individual.
O persoană tânără, fără factori de risc cardiovascular, poate avea o țintă diferită față de un pacient care a suferit deja un infarct sau are boală cardiovasculară. La pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt, recomandările actuale urmăresc valori ale LDL-colesterolului sub 55 mg/dL, împreună cu o reducere importantă față de valoarea inițială.
De aceea, interpretarea profilului lipidic trebuie făcută în contextul riscului cardiovascular global și nu doar prin raportarea la intervalul de referință înscris pe buletinul de analize.
Reporter: Care este diferența dintre colesterolul „bun” și cel „rău”?
Lazăr Leontin Florin: Termenii sunt o simplificare utilă pentru public. LDL-colesterolul este cunoscut drept colesterolul „rău”, deoarece concentrațiile crescute favorizează depunerea colesterolului în pereții arterelor și dezvoltarea aterosclerozei, proces aflat la baza majorității infarctelor miocardice și a multor accidente vasculare cerebrale.
HDL-colesterolul este denumit în mod obișnuit colesterolul „bun”, fiind implicat în transportul colesterolului din țesuturi către ficat. Totuși, în practica medicală actuală accentul este pus în special pe reducerea LDL-colesterolului, pentru care avem dovezi solide că scăderea valorilor reduce riscul de evenimente cardiovasculare.
