Cea de-a cincea ediţie a Târgului de Cariere aduce la Sibiu peste 200 de locuri de muncă puse la dispoziţia celor interesaţi de 18 companii locale şi multinaţionale. Astăzi, până la ora 16.00, mai puteti depune CV-urile la Casa de Cultură a Sindicatelor sau online, pe site-ul www.targuldecariere.ro.

 

 

Intuiesc, mizează și plasează pariul –  pentru câţiva studenţi sibieni, jocurile de noroc pe internet au devenit o ocupație cu normă întreagă, din care câştigă uneori echivalentul unui salariu peste medie. Aşa că nu se mai ostenesc să-și caute job-uri part-time pe timpul facultății.

 

[caption id="attachment_125" align="alignleft" width="314"] Sibienii care pariază online spun că nu e greu să începi să câştigi, odată ce înţelegi principiile de bază[/caption]

Se pot obţine rezultate în câteva secunde, la câteva clickuri distanță, însă pentru asta trebuie să fii înarmat cu o răbdare de fier, concentrație maximă și să intuieşti mersul tranzacţiilor. Altfel, riști să pierzi şi puţinul pe care l-ai investit. Mari companii internaționale de pariuri online – cum sunt Bet365 sau Gamebookers – cunoscute pentru jocurile de pariu sportiv sau turnee virtuale de poker, organizează și pariuri financiare pe indici bursieri, piața valutară sau pe cotaţia metalelor prețioase. Acest tip de pariuri se dovedește un mod ușor de a câștiga destul de mulți bani, uneori sume peste un salariu mediu, în câteva zile. Mai nou, tinerii care şi aşa stau ore în şir în faţa monitorului, acum urmăresc grafice. Speculează variațiile indicilor, apoi plasează pariurile și, cu puțină șansă, reușesc să câştige sume considerabile.

Numărul şomerilor a crescut cu peste 4.000 în octombrie faţă de septembrie, rata şomajului ajungând la 4,93 la sută, faţă de 4,89 la sută în luna precedentă, informează Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. În judeţul Sibiu, rata şomajului a ajuns la 3,96%. Prin comparaţie, la sfârşitul luniiRead More

Institutul a fost creat în anul 2002 de către Republica şi Cantonul Jura din Elveţia şi are printre membrii săi fondatori universitatea elveţiană Haute Ecole ARC – Inginerie. „Această universitate a fost modelul după care institutul s-a dezvoltat în cei zece ani de existenţă. Profesorii elveţieni au asigurat expertiza necesară pentru ca institutul să reuşească să ofere formări de înalt nivel în domeniile internetului, adaptate permanent la cerinţele pieţei româneşti şi internaţionale”, explică Daniela Chrzanovski, directoarea instituţiei. Primul centru a fost deschis la Deva, iar cel de-al doilea la Timişoara. „Al treilea centru al nostru trebuia să fie deschis la Cluj. Am făcut chiar unele demersuri concrete în acest sens. Între timp, pe plan personal, am ales să locuiesc în Sibiu. Mi-am împlinit astfel un vis îndepărtat de-al meu şi am obţinut acordul consiliului nostru de a lansa mai întâi la Sibiu un nou centru”, povesteşte coordonatoarea institutului.

 

Centenarul Cioran trece, la Răşinari, doar cu intentii bune.

La câţiva kilometri de fosta Capitală Culturală Europeană, satul în care s-a născut şi a copilărit filosoful are priorităţi mai importante decât să amenajeze o casă memorială. De Emil Cioran mai aminteşte aici doar o placă, un bust şi… o pensiune.

[caption id="attachment_117" align="alignright" width="314"] La Răşinari, regretatul Cioran nu mai are casă, ci doar centru cultural[/caption]

Fără un acoperiş decent deasupra capului, fără utilităţi, haine groase sau posibilitatea de a-şi cumpăra medicamente, mii de sibieni nu ştiu dacă vor mai ieşi din iarnă. începând de astăzi, Mesagerul de Sibiu vă prezintă în fiecare săptămână poveştile câtorva dintre ei, în speranţa că milionarii despre care am tot scris le vor întinde o mână de ajutor. Măcar în prag de sărbători.[caption id="attachment_113" align="alignright" width="448"]FOTO: Peste 100 de persoane primesc o masă caldă, în fiecare zi, la cantina de pe Calea Guşteriţei[/caption]

 

De mai bine de şapte ani trăieşte pe malul Cibinului, în zona cunoscută sub numele de Zăvoi, într-o baracă de lemn. Fără apă, curent sau alte facilităţi pentru o viaţă decentă. Pe Luiza Gherebeneş am găsit-o luând masa la cantina municipiului Sibiu. Nu îi este ruşine că mănâncă aici. „Mâncarea este foarte bună şi nu mi-e ruşine că vin aici. Nimic e bun? Nu. Eu mă mulţumesc şi cu atât. Cui nu-i place, să nu mai vină.

[caption id="attachment_111" align="alignleft" width="448"]FOTO: Noul director trage un semnal de alarmă: Ambulanţa funcţionează în condiţii improprii[/caption]

Situaţia Serviciului Judeţean de Ambulanţă Sibiu este „mai mult decât tragică”, în condiţiile în care în întreg judeţul există o singură ambulanţă cu cel mai ridicat nivel de dotare, tip C, şi un deficit de cinci medici specialişti, potrivit conducerii instituţiei

 

Declaraţia a fost făcută de actualul director al serviciului, Ioan Ovidiu Luca, care preluat această funcţie în urmă cu aproximativ două săptămâni. Luca a făcut deja o solicitare către Ministerul Sănătăţii, pentru a pune în vedere situaţia necesarului de personal în judeţul Sibiu. „Am solicitat opt medici, zece asistenţi şi 15 ambulanţieri şi cinci operatori radio de telefonie. Eu sper să mi se aprobe toţi. Ministerul a cerut această situaţie pentru că sunt zvonuri că s-ar debloca ceva posturi”, a anunţat directorul.

 

 

 

 

Peste 650 de proiecte au fost depuse, până în prezent, la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Sibiu, dintre care 32 au fost deja finalizate, valoare acestora ridicându-se la peste 10 milioane de euro. Pentru restul, plăţile în avans şi pentru proiectele în derulare depăşesc 12 milioane de euro.  Cele mai multe dintre acestea, respectiv 343, au fost depuse pe măsura 141, referitoare la sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă. Pe locul doi la solicitări, 80 de proiecte se încadrează la măsura 112, pentru instalarea tinerilor fermieri. Totodată, pentru aceasta din urmă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a propus Comisiei Europene modificarea plafonului maxim al primei de instalare de la 25.000 la 40.000 de euro şi creşterea sprijinului acordat de la 10.000 la 12.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, precum şi modificarea condiţiilor privind nivelul minim de pregătire profesională a beneficiarilor măsurii.

 

 

V-aţi săturat de reclamele care sufocă Sibiul? Puteţi avea un cuvânt de spus! Municipalitatea vrea să pună ordine în domeniul publicităţii

stradale, iar proiectul se află în dezbatere publică. Între timp, afişele, fluturaşii şi bannerele împânzesc blocuri, stâlpi şi chiar semne de circulaţie, fără consecinţe legale pentru cei care le expun peste tot

 

 

 

Electrica Furnizare Transilvania Sud din Braşov a anunţat clienţii că majorează tarifele pentru lunile noiembrie şi decembrie. Modificarea tarifelor se aplică, însă, numai la clienţii persoane juridice cu tarife negociate eligibile. Aceşti clienţi sunt în număr relativ mic la nivelul judeţului Sibiu, aproximativ 800, însă valoarea facturilor încasate de la aceştia este mare: cam 30 % din totalul energiei livrate de Electrica.

 

Primarul Klaus Iohannis crede că jurnaliştii de la Forbes au greşit atunci când l-au menţionat pe directorul sibian Ilie Grădinar în topul celor mai bogaţi 500 de români. „Mi-am permis să-l întreb pe domnul Grădinar care e situația la topul bogaților și se pare că e vorba de o serieRead More

 

Afterschool-ul le oferă părinţilor posibilitatea de a-şi învăţa copiii ceea ce în şcoala tradiţională este lăsat mai la urmă. Cum trebuie să te porţi în societate sau cum să trăieşti sănătos – rămân de multe ori opţionale care nu prea apar în orarul şcolarilor.

[caption id="attachment_98" align="alignleft" width="314"]FOTO De obicei, sibienii care îşi lasă copiii la afterschool nu regretă alegerea făcută[/caption]

 

Preţul pregătirii suplimentare se învârte în jurul sumei de 500 de lei, dar există şi oferte mai modeste, începând de la 350 de lei. Pe lângă serviciul de a-i ajuta pe elevi să îşi facă temele, fiecare dintre afterschool-urile sibiene au o multitudine de opţionale. Dacă engleza şi germana sunt, de obicei, limbile de predare obişnuite, opţionalele de literatură, arte sau schi sunt întâlnite doar în cadrul unora. Din oferta acestora nu lipsesc nici jocurile interactive, toate menite ca, timp de câteva ore pe zi, să îi educe pe copiii ai căror părinţi sunt prea ocupaţi, dar care îşi permit să le ofere o astfel de educaţie. De obicei, ofertele de afterschool includ şi o masă pentru copii.

 

Furt de identitate la Sibiu: un şofer a ajuns om de afaceri

[caption id="attachment_96" align="alignright" width="314"]FOTO: De frica hoţilor, Octavian Schiau nu îşi mai poartă buletinul la el[/caption]

Viaţa e mai tare decât filmul. În doar câteva cuvinte, aşa s-ar putea rezuma povestea şoferului sibian Octavian Schiau. Într-o bună dimineaţă, acesta s-a trezit victima unui furt de identitate orchestrat cu mare dibăcie.

 

 

Cartea de identitate i-a fost falsificată perfec

 

t, doar că purta altă fotografie. Nu este exclus ca documentul să fi fost produs chiar la Serviciul de Evidenţa Persoanei. „Noul” Octavian Schiau a încheiat contracte cu firme de telefonie mobilă, şi-a înfiinţat o firmă, a fost sancţionat de către Finanţe, a fost implicat în diverse acte de justiţie, atât ca martor, cât şi ca parte vătămată. Actul de identitate măsluit a indus în eroare şi un avocat sibian. Poliţiştii fac cercetări de doi ani, fără a reuşi mare lucru. Făptaşul nu a fost încă descoperit. Între timp, Schiau nu mai poartă la el decât cartea de alegător, de teamă să nu i se mai întâmple alt necaz.

 

 

 

Oierii benzinari au pentru ce să-i fie recunoscători ministrul sibian Ion Ariton. Instalat la frâiele Economiei, în capitală, acesta face un lobby impecabil pentru economia lanţului de benzinării Euroil, controlat de Dumitru Domnariu şi Adrian Nicoară.