„Nu poți să lansezi tema reorganizării administrative fără un proiect serios”. Ce spune Ilie Bolojan despre comasarea comunelor

Fostul premier și președintele PNL, Ilie Bolojan, critică modul în care a fost lansată în spațiul public tema reorganizării administrativ-teritoriale a României. Aflat în vizită la Sibiu, unde s-a întâlnit cu primarii și reprezentanții liberalilor din județ, acesta a afirmat că nu există, deocamdată, un proiect concret și bine fundamentat, deși România are nevoie de o reformă administrativă. Bolojan a vorbit și despre comasarea voluntară a comunelor, despre consultările cu primarii și despre sensibilitățile comunităților etnice în cazul unor eventuale fuziuni.

(Margareta LUPU)

sursa foto: Mesagerul de Sibiu

Reorganizarea administrativ-teritorială a României a fost unul dintre subiectele discutate de Ilie Bolojan cu primarii liberali din județul Sibiu, în cadrul vizitei efectuate astăzi la Sibiu. Președintele PNL consideră că reforma administrației locale este necesară, însă critică lipsa unui proiect concret și modul în care tema a fost adusă în dezbaterea publică.

„În primul rând, dacă ar fi să fac un comentariu general, consider că este un proiect care a fost demarat într-un mod neserios. Nu poți să vii și să lansezi tema reorganizării administrative, care are un impact major asupra cetățenilor din multe localități, fără să prezinți un proiect și fără să discuți pe baza unor propuneri concrete”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a atras atenția că au existat declarații diferite la nivelul Ministerului Dezvoltării, al partidelor politice și al Guvernului, fără ca până în prezent să fie prezentată o variantă clară de reorganizare.

Potrivit liderului liberal, singura posibilitate concretă anunțată în acest moment este comasarea voluntară a localităților, care poate fi realizată în baza legislației actuale, fără modificări legislative.

 

Bolojan anunță consultări cu primarii de comune și municipii

Președintele PNL a precizat că partidul va organiza săptămâna viitoare, marți, o consultare cu primarii de comune, după ce a avut deja o întâlnire cu primarii de municipii. Scopul este identificarea problemelor și perspectivelor din diferitele niveluri ale administrației locale.

Un punct de vedere al PNL privind reorganizarea administrativă ar urma să fie formulat la începutul lunii decembrie.

Bolojan consideră că România ar fi trebuit să facă această reformă mai devreme, dar susține că ea trebuie pregătită cu atenție, astfel încât să nu se limiteze la reducerea numărului de primării sau a cheltuielilor administrative.

„Gândiți-vă că, dacă se alătură două comune sărace, nu vom avea automat o comună bogată”, a explicat acesta.

În opinia sa, reorganizarea trebuie să țină cont atât de calitatea serviciilor oferite cetățenilor, cât și de factorii care pot genera dezvoltare economică.

Liderul liberal a criticat și ceea ce a descris drept contradicția dintre declarațiile și acțiunile PSD în privința reducerii cheltuielilor publice.

„Simpla reducere a cheltuielilor, la care PSD s-a opus în toate lunile în care am discutat acest lucru, este necesară, dar nu suficientă”, a afirmat Bolojan.

Acesta a adăugat că anunțurile fără un fundament concret îi pot ține pe cetățeni într-o stare de îngrijorare și incertitudine.

„Dacă două comune se înțeleg, nu văd niciun fel de problemă”

Întrebat dacă le recomandă primarilor PNL să tempereze inițiativele de comasare voluntară, având în vedere că în ultima perioadă au apărut mai multe astfel de propuneri, Ilie Bolojan a spus că autoritățile locale au deja cadrul legal pentru a iniția fuziuni.

Procedura presupune adoptarea unor hotărâri ale consiliilor locale, organizarea referendumurilor în fiecare dintre localitățile implicate și, ulterior, aprobarea fuziunii printr-un proiect de lege.

„Dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu văd niciun fel de problemă”, a declarat președintele PNL.

Acesta a oferit și un exemplu din propria experiență administrativă, amintind că, în urmă cu aproximativ 16 ani, în calitate de primar al municipiului Oradea, a încercat fuziunea cu o comună limitrofă.

Inițiativa nu a putut fi dusă la capăt deoarece referendumul nu a întrunit pragul minim de prezență.

„Prezența la vot a fost de numai 28,5%, sub pragul minim de 30%, deși 99% dintre voturile exprimate au fost favorabile. Asta este situația”, a relatat Bolojan.

De ce nu a fost făcută reorganizarea administrativă până acum

Întrebat de ce nu a inițiat mai devreme discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială, fostul premier a explicat că, în momentul formării Guvernului pe care l-a condus, exista o înțelegere între partidele din coaliție ca proiectele care nu beneficiau de acordul tuturor formațiunilor să nu fie promovate în Parlament ca inițiative ale unui singur partid.

În plus, prioritățile Guvernului au fost concentrate pe reducerea deficitului bugetar și rezolvarea problemelor financiare ale țării.

Bolojan a precizat că nu a existat un acord nici pentru reducerea numărului de parlamentari, nici pentru reorganizarea administrativă.

În perioada următoare, PNL intenționează să reia aceste teme și să vină cu propuneri concrete.

„Acum nu mai avem astfel de constrângeri și vom propune reducerea numărului de parlamentari, într-o formulă cât se poate de serioasă. De asemenea, așa cum am spus mai înainte, vom analiza și vom veni cu o propunere serioasă privind reorganizarea administrativă”, a declarat acesta.

Liderul liberal a insistat că politicienii trebuie să comunice onest cu cetățenii și să nu creeze așteptări care nu pot fi îndeplinite.

„Pentru a putea recâștiga încrederea cetățenilor, trebuie să le spunem adevărul. Nu trebuie să le creăm așteptări care nu pot fi onorate și nu trebuie, sub nicio formă, să îi mințim, pentru că ne batem joc de ei”, a afirmat Ilie Bolojan.

Bolojan, despre rezervele UDMR față de reorganizarea administrativă

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței de presă a vizat posibilele rezerve ale UDMR față de reorganizarea administrativ-teritorială.

Ilie Bolojan a confirmat că formațiunea reprezentativă a comunității maghiare a acordat întotdeauna o atenție deosebită acestui subiect, explicând că fuziunile administrative pot genera sensibilități legate de identitatea etnică a comunităților.

Acesta a amintit că există comunități maghiare de dimensiuni reduse în județe din afara zonei Covasna-Harghita, dar și comunități românești în județele Covasna și Harghita, care pot privi cu rezerve unirea cu localități mai mari, în care majoritatea populației aparține unei alte etnii.

„Există comunități mici, minoritare, maghiare, în județe din afara zonei Covasna-Harghita, dar și comunități românești în Covasna sau Harghita, care au o sensibilitate aparte față de unirea cu o comunitate mai mare, de altă etnie, percepând acest lucru ca pe un risc de pierdere a identității”, a explicat Bolojan.

În opinia sa, aceste particularități trebuie luate în considerare atunci când este elaborat un proiect de reorganizare administrativă.