Proiectul noului Spital Județean Sibiu nu este „excesiv politizat”, este excesiv promis și exploatat electoral de Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat, partide aflate la guvernare, fără ca abandonarea proiectului să fi fost explicată public, documentat și asumat.
sursa foto: Luminița Păucean-Fernandes
Un proiect de o asemenea amploare nu are „versiuni politice diferite”. Are documente administrative: studiu de fezabilitate, indicatori tehnico-economici, valoare totală, plafon maxim eligibil de finanțare, hotărâri de aprobare și decizii formale de includere sau excludere din finanțare. Acestea nu sunt opinii. Sunt fapte verificabile.
Consiliul Județean Sibiu a prezentat oficial acest proiect drept „cea mai mare investiție publică de după Revoluție” în județul Sibiu. Au fost publicate materiale instituționale, au fost comunicate etape de implementare, a fost identificat terenul și a fost creată, deliberat, așteptarea publică fermă că acest spital va fi realizat. Responsabilitatea pentru acest parcurs aparține administrației județene.
În paralel, proiectul a fost utilizat constant în campanii electorale la nivel național.
Nicolae Ciucă, în calitate de prim-ministru și lider PNL, a vorbit public despre finanțarea noului Spital Județean Sibiu.
Sub guvernările conduse de Marcel Ciolacu și PSD, proiectul a continuat să fie invocat ca investiție majoră în infrastructura de sănătate.
Mesajul transmis sibienilor a fost unul singur, repetat ani la rând: spitalul se va face.
Astăzi, spitalul nu există. Mai mult, proiectul a fost eliminat din finanțare fără ca instituțiile și liderii politici care l-au promovat să ofere o explicație publică coerentă, susținută de documente și asumată administrativ.
Invocarea studiilor de fezabilitate nu explică acest eșec.
Un proiect care ajunge nefinanțabil nu poate fi explicat prin invocarea unui studiu, deoarece studiul este un instrument administrativ comandat, aprobat, plătit și asumat de autoritatea publică. Problema nu este existența studiului, ci deciziile luate pe baza lui și momentul în care autoritățile au cunoscut limitele de finanțare ale proiectului.
Dacă aceste limite erau cunoscute la momentul promovării publice a proiectului, opinia publică a fost indusă în eroare.
Dacă aceste limite au fost cunoscute ulterior, trebuie explicat de ce proiectul a continuat să fie prezentat ca realizabil și ce decizii au fost luate între timp.
În ambele situații, responsabilitatea aparține exclusiv autorității care a comandat studiul, a aprobat indicatorii tehnico-economici și a prezentat public proiectul ca fiind fezabil.
Mai mult, proiectul ajunsese într-o fază avansată. Au fost parcurse proceduri, au fost făcute atribuiri, iar numele constructorului CON-A a fost asociat public cu realizarea acestui obiectiv. În aceste condiții, este legitim să se întrebe: ce contracte au fost atribuite, ce sume publice au fost cheltuite și cine răspunde pentru aceste decizii, în contextul abandonării proiectului?
Veriga lipsă care trebuie lămurită public este lanțul decizional.
Un proiect de această anvergură este aprobat prin hotărâri, validat prin indicatori tehnico-economici și promovat public în baza unor decizii formale. Dacă, la un moment dat, proiectul a devenit neeligibil din cauza limitelor de finanțare, există un moment precis în care acest fapt a fost cunoscut instituțional.
Întrebarea esențială nu este dacă proiectul a devenit neeligibil, ci când a devenit neeligibil și cine știa acest lucru.
În acest context, trebuie spus explicit că au fost formulate întrebări și interpelări parlamentare oficiale, inclusiv reiterări adresate ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, reprezentant al PSD, tocmai pentru a obține documentele și explicațiile care lipsesc din spațiul public.
Faptul că aceste demersuri instituționale au fost ocolite, amânate sau tratate formal arată clar că problema nu este „politizarea” subiectului, ci refuzul de a asuma o decizie administrativă. De aceea, subiectul nu poate fi închis printr-o „dezbatere”, ci doar prin documente și asumare.
Aceasta nu este o situație izolată. Este continuarea unui tipar practicat de PSD și PNL de peste 36 de ani: proiecte mari anunțate, promisiuni repetate în campanii, urmate de amânări, reformulări și mutarea discuției atunci când vine momentul adevărului.
Când rezultatul lipsește, se schimbă tema; când explicațiile lipsesc, se organizează dezbateri.
În acest cadru, invitația Consiliului Județean Sibiu la o „dezbatere” generală, lansată după eliminarea proiectului din finanțare și după interpelările și reiterările parlamentare depuse de AUR, nu aduce clarificări. Mută discuția din zona răspunderii administrative în zona opiniilor generale.
În paralel, promovarea unei alte direcții – transformarea Spitalului CFR într-un spital municipal – nu poate substitui spitalul județean promis. Este un alt proiect, cu altă scară și alt regim administrativ. Schimbarea obiectivului nu șterge obligația de a explica eșecul proiectului inițial.
Întrebările rămân și trebuie să primească răspuns:
• cine a aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii financiari,
• cine a validat încadrarea în plafonul de finanțare,
• când a fost cunoscută neeligibilitatea și de către cine,
• ce contracte au fost atribuite și ce bani publici au fost cheltuiți,
• cine răspunde administrativ și politic.
Sibienii nu cer dezbateri.
Cer răspunsuri.
Luminița Păucean-Fernandes Senator AUR – Sibiu
