În această primăvară, invitatul de onoare al Serilor Lipatti 2015 (Lipatti Evenings) este pianistul rus Andrei Gavrilov. În cadrul stagiunii Filarmonicii de Stat din Sibiu, Andrei Gavrilov va interpreta în data de 7 mai (ora 19.00), la Sala Thalia, Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 de Serghei Rahmaninov, în compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat din Sibiu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea.
Concertul va fi precedat de o scurtă introducere a muzicologului Saviana Diamandi.
Biletele pentru concert pot fi cumpărate de la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat din Sibiu, telefon 0269/206508.
Prezența maestrului Gavrilov la Sibiu se constituie într-un eveniment pregnant pentru întreaga viață muzicală a României.
Partenerul acestui eveniment este Filarmonica de Stat din Sibiu.
Prin concertele de înaltă ținută propuse de Serile Lipatti 2015-2016 (Lipatti Evenings), Asociația Art à la carte oferă publicului românesc posibilitatea de a cunoaște mari interpreți ai lumii, în mod special arta interpretativă a Europei de Nord și, totodată, introduce în viața muzicală a Norvegiei și Islandei nume de prestigiu ale artei interpretative românești, toate sub egida covârșitoarei personalități a lui Dinu Lipatti.
Secțiunea internațională a Serilor Lipatti 2015-2016, denumită Lipatti Evenings, se constituie într-un proiect al programului „Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european”, finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României.
Andrei Gavrilov
Tânăr câștigător în 1974 al celui mai dificil concurs pentru pian, Concursul Ceaikovski, Andrei Gavrilov s-a dezvăluit publicului de la bun început drept un virtuoz înfocat, cu un temperament nemaiîntâlnit. Și astăzi Gavrilov rămâne artistul strălucitor și, totodată, profund, care surprinde prin resursele lui interioare, parcă nicicând complet explorate.
În formarea lui ca muzician și mai ales ca pianist, Gavrilov îi datorează mult mamei sale, pianistă și discipolă a marelui Neuhaus, apoi unei reprezentante a școlii interpretative germane, Tatiana Kestner și în fine lui Lev Naumov, un celebru pedagog rus pe tărâmul pianisticii.
Premiul câștigat la Concursul Ceaikovski îl propulsează pe scena internațională, alături de cele mai importante orchestre ale lumii. Primul său concert pe scena londoneză are loc în 1976, la Royal Festival Hall, alături de Paavo Berglund și de Bournemouth Symphony Orchestra. În 1978 întreprinde un turneu european de peste 30 de concerte, alături de Filarmonica din Berlin. Până în anul 1979 Andrei Gavrilov apare în cele mai prestigioase centre muzicale, cu un număr de până la 90 de concerte pe an, publicul ovaționându-l în extaz de fiecare dată. În paralel, își va continua studiile la Conservatorul din Moscova.
În 1979, când Gavrilov atingea primul vârf al carierei sale, Herbert von Karajan – care-l ascultase la Berlin în Concertul nr 1 de Ceaikovski – îi propune să înregistreze cu el integrala concertelor de Rachmaninov, deși acestea erau rareori dirijate de Karajan.
Combinația dintre apariția explozivă a lui Gavrilov pe scenele lumii, succesul uluitor la public, și mai ales declarațiile demascatoare la adresa sistemului sovietic făcute de tânărul artist fără bariere au avut drept urmare o anulare bruscă și forțată a activității lui din partea poliției politice a Uniunii Sovietice. După cinci ani de dramatică absență, revenirea în viața de concert cu abordări excentrice îmbrăcate într-o tehnică amețitoare, pe de o parte, și profunzimea expresivității poetice, ce tulbura publicul, pe de altă parte, au conturat un personaj controversat, dar aclamat și premiat.
În 1984 se reîntoarce pe scena londoneză, unde va susține concerte de mare succes la Barbican și Royal Festival Hall. Odată cu prima sa apariție la Carnegie Hall din 1985, Gavrilov va fi desemnat de New York Times drept un artist de importanță majoră. Urmează o serie întreagă de concerte alături de orchestrele din New York, Los Angeles, Detroit, Cleveland, Chicago, Philadelphia, Montreal, Toronto, Londra, Viena, Paris, Berlin, München, Amsterdam, Tokyo, Moscova, Sankt-Petersburg, în compania unor mari maeștri, printre care trebuie amintiți Abbado, Haitink, Muti, Ozawa, Svetlanov,Tennstedt, Rattle și Neville Mariner.
Între anii 1976 și 1990 Andrei Gavrilov a înregistrat exclusiv pentru EMI, câștigând mai multe premii internaționale de disc, incluzând un Gramophone Award în 1979, un Deutscher Schallplattenpreis în 1981, Grand Prix International du Disque de L’Academie Charles Crois în 1985 și 1986, pentru ca în 1985 să obțină International Record Critics Award.
Printre alte premii importante trebuie menționat și cel din 1989, Premio Internazionale Accademia Musicale Chigiana, prilej cu care Gavrilov a fost proclamat drept cel mai mare pianist al lumii. În 1998 Gavrilov a fost inclus de Philips Music Group în seria de CD-uri Great Pianists of the Twentieth Century. Începând cu anul 1990 Andrei Gavrilov semnează un contract de exclusivitate cu casa de discuri Deutsche Gramophone, realizând înregistrări de mare succes cu lucrări de Chopin, Prokofiev, Schubert, Bach și Grieg. Înregistrările lui Gavrilov au devenit adevărate interpretări de referință în lumea întreagă.
Organizator: Asociația Art à la carte
Partener: Filarmonica de Stat din Sibiu
Sponsori: Tondach România, Restaurantul Pasaj și Continental Forum/ Balkan Bistro din Sibiu
Partener media principal: România Liberă
Parteneri media: Observator Cultural, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Căminul, Allgemeine Deutsche Zeitung, Calendar Evenimente, orașul meu, bucureșteni.ro, Festivaluri Românești
