Autenticitatea folclorică, diversitatea muzical-coregrafică și excelența artistică au definit a XXVIII-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Ioan Macrea”. Opt ansambluri au urcat pe scena manifestării organizate de Consiliul Județean Sibiu, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu și cofinanțate de Primăria Municipiului Sibiu.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Zilele de 11 și 12 noiembrie 2026 au adus, la Sibiu, o adevărată sărbătoare a tradițiilor românești, dar și o remarcabilă demonstrație de profesionalism artistic, căci fiecare ansamblu prezent pe scena Festivalului Național „Ioan Macrea” a propus un univers folcloric distinct, prin suite orchestrale, obiceiuri, cântece și dansuri populare, într-o succesiune plină de antren și autenticitate.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Din Transilvania în Oltenia, Moldova și Banat
Familia Junii Sibiului a deschis festivalul printr-un moment artistic de amploare, susținut de Ansamblul Folcloric „Veteranii Junii Sibiului”, trei generații ale Ansamblului Folcloric „Ceata Junilor”, Orchestra Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” și solistul Robert Târnăveanu. Conceptul artistic al spectacolului, semnat de Silvia Macrea, a fost centrat pe transmiterea tradițiilor între generații, urmând firul unei călătorii muzical-coregrafice prin Transilvania; astfel, dansurile populare din Mărginimea Sibiului și de pe Valea Târnavelor, dansul târgoveților și Crihalma, cântecele populare interpretate de Camelia Cosma Stoiță, Marcel Părău, Cristina Posa, Ioana Brad, Antonia Bogdan și Sonia Cîrțoroșan au constituit punctele centrale ale tabloului transilvănean.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Atmosfera petrecerilor tradiționale de la han a fost creionată de Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”, alături de soliștii Paula Florescu, Ștefan Negru și Gabriela Comăneci. Publicul s-a bucurat de jocuri populare bărbătești, sârbă, hora fetelor și dansuri din zona Berzunțiului. Specificul Olteniei a fost pus în valoare de Secția de Folclor „Maria Tănase” a Teatrului „Colibri” și de Ansamblul de Dans Popular „Maria Tănase” al Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj printr-un program ce a inclus suita de orchestră oltenească, suitele coregrafice Trandafirul și Tiocul, jocuri populare din Mehedinți și cântece specifice interpretate de Mariana Ionescu Căpitănescu și Constantin Enceanu.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Ansamblul Profesionist „Banatul” a încheiat prima seară cu un spectacol ce a adus în prim-plan jocuri din Valea Bistrei, specifice zonei montane, dansuri din Jebel, reprezentative pentru câmpia bănățeană, un moment solistic de dans de munte și cântece interpretate de Ramona și Georgiana Vița, de Liliana Laichici și grupul de tineri format din Eduard Motan, Alexandru Brundean, David Crișan.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Călătorie prin Maramureș, Bucovina și Sibiu
În a doua seară de festival, Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” a promovat arhaicitatea Maramureșului, printr-un tablou muzical-coregrafic din Maramureșul Voievodal, balada „Miorița” și un tablou dedicat Țării Oașului. Momentele muzicale au fost susținute de soliștii Aurelian Filip, Andreea Bota Ghițiu și Patricia Moldovan.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
La rândul său, Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” a propus un program variat, cu o suită orchestrală din Bucovina, jocuri bucovinene, tabloul coregrafic Joacă fete și flăcăi, un moment instrumental, jocuri din Vaslui și cântece populare în interpretarea soliștilor Andra Matei, Ancuța Corlățan, Marian Gogan, Sorin Filip, Călin Brăteanu, Dana Dăncilă și Nicolae Vieru.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Junii Sibiului au încheiat festivalul cu un spectacol conceput de Silvia Macrea ca un omagiu adus patrimoniului cultural al județului Sibiu. Construit ca o poveste despre oameni, comunitate și continuitatea tradițiilor, spectacolul a debutat în Mărginimea Sibiului, în atmosfera pregătirilor cetelor de feciori pentru colindat. Călătoria a continuat prin jocurile tradiționale și a ajuns pe Valea Târnavelor, în atmosfera culesului viilor, a întâlnirilor și sărbătorilor care apropie oamenii și înfiripă povești de dragoste. Ultimul tablou a evocat nunta tradițională de pe Valea Hârtibaciului, cu ritualuri, cântece și jocuri care celebrează familia și continuitatea obiceiurilor. Coregraf: Silvia Macrea, asistent coregraf: Alesea Sas, conducerea muzicală: Cristian Obrejan și Radu Dinescu.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Managerii ansamblurilor invitate au evidențiat rolul și prestigiul Festivalului Național „Ioan Macrea” în peisajul cultural românesc, apreciind continuitatea acestui eveniment și capacitatea sa de a reuni, an de an, ansambluri folclorice reprezentative și programe artistice valoroase, care pun în lumină bogăția și diversitatea patrimoniului cultural tradițional.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Spectacolele au fost prezentate de Iuliana Tudor și au fost difuzate live, pe internet.
„Longevitatea și anvergura unui astfel de eveniment se sprijină pe oameni și instituții care investesc cu înțelepciune în cultură. Mulțumesc cu toată considerația Consiliului Județean Sibiu și Primăriei Municipiului Sibiu, precum și tuturor celor care ne-au fost parteneri de încredere: TVR, Therme Group și Cricova. Aplauzele și recunoștința noastră merg către extraordinarele ansambluri profesioniste și către interpreții de renume, care au transformat scena festivalului într-un spațiu al excelenței și al emoției autentice. Însă cel mai prețios dar al acestor zile este reprezentat de publicul nostru drag. Prin prezență, căldură și aplauze, spectatorii sunt sufletul acestui festival.” – declară Silvia Macrea, manager CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Credit foto: Ovidiu Toma și Cristian Faloba
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” a fost organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, fiind o acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu.












