De la durerea în piept și suspiciunea de infarct până la angioplastie și implantarea de stent, laboratorul de angiografie al Secției Cardiologie din cadrul SCJU Sibiu joacă un rol esențial în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor cardiovasculare. Asistentul medical coordonator Soanea Mădălina explică, într-un interviu, cum se desfășoară procedurile, cum este pregătit și monitorizat pacientul și de ce prevenția și controalele medicale regulate pot face diferența în protejarea inimii.
sursa foto: SCJU Sibiu
Reporter: Care este rolul laboratorului de angiografie și ce tipuri de proceduri se realizează aici?
Soanea Mădălina: Laboratoul de Angiografie este o sală specializată în care medicii folosesc imagistică cu raze X și substanță de contrast pentru a vizualiza vasele de sânge și pentru a efectua proceduri minim invazive. Aceste intervenții pot avea atât scop diagnostic, cât și terapeutic, evitând necesitatea unei operații chirurgicale (deschise).
În cadrul Laboratorului de Angiografie se realizează proceduri ca: angiografii coronariene sau coronarografii, angioplastii, angiografii periferice, angioplastii periferice , cât și implantarea de stimulatoare și defibrilatoare cardiace.
Reporter: În ce situații recomandă medicii efectuarea unei angiografii și ce afecțiuni pot fi diagnosticate sau tratate prin această metodă?
Soanea Mădălina: Medicii specialiști cardiologi recomandă coronarografia în următoarele situații:
Durere în piept (angină pectorală);
Suspiciune de infarct miocardic;
Teste cardiace neconcludente, dar cu suspiciune de boală coronariană.
În funcție de rezultat, medicul tratează stenozele prin efectuarea unei angioplastii cu balon pentru dilatarea arterelor îngustate și implantarea unui stent pentru menținerea arterei deschise, astfel restabilindu-se fluxul normal de sânge către mușchiul inimii.
Reporter: Cum se pregătește un pacient înainte de o procedură de angiografie?
Soanea Mădălina: Înainte de procedură, medicul explică pacientului scopul acesteia, beneficiile și posibilele riscuri și obține consimțământul acestuia.
Se efectuează consult clinic, se verifică istoricul medical, se notează alergiile, bolile renale, diabetul și tratamentele urmate.
Se efectuează analize de sânge precum: hemoleucogramă, coagulare, cretinină, uree și o electrocardiogramă. De regulă, pacientul nu manâncă, nu bea cu 6-8 ore înaintea procedurii, medicația obișnuită se administrează doar conform indicațiilor medicului, deoarece unele medicamente, precum anticoagulantele, necesită ajustare.
Se montează o branulă pentru administrarea de medicamente și perfuzii, se pregătește zona de acces, de obicei încheietura mâinii sau regiunea inghinală prin îndepărtarea pilozității pentru a reduce riscul de infecție.
Reporter: Cum se desfășoară procedura și cât timp durează, în general, recuperarea după aceasta?
Soanea Mădălina: Pacientul este așezat pe masa angiografului, se monitorizează permanent electrocardiograma, presiunea invazivă și saturația O2.
Se dezinfectează zonele de acces și pacientul este acoperit cu câmpurile sterile, se administrează anestezia locală la locul de puncție – cel mai frecvent la nivelul arterei radiale (încheietura mâinii) și apoi se poate introduce un cateter până la nivelul arterelor coronare, unde se injectează substanță de contrast sub control radiologic, după care, medicul poate identifica eventualele îngustări sau blocaje ale arterelor coronare.
Dacă este necesar și există indicație se poate realiza angioplastia coronariană cu balon și implantare de stent.
În general, pacientul se externează următoarea zi.
Reporter: Care este rolul asistentului medical și al întregii echipe în îngrijirea pacientului înainte, în timpul și după procedură?
Soanea Mădălina: Identificarea și evaluarea pacientului:
– Se verifică identitatea pacientului și indicația procedurii;
– Se analizează istoricul medical, alergiile, tratamentele urmate și rezultatele investigațiilor.
Respectarea regulilor de asepsie și antisepsie:
– Personalul medical poartă echipament steril;
– Tegumentul este dezinfectat riguros, iar câmpurile sterile sunt aplicate pentru prevenirea infecțiilor.
Monitorizarea continuă a funcțiilor vitale:
– Pe toată durata procedurii sunt monitorizate electrocardiograma, tensiunea și presiunea arterială, frecvența cardiacă, saturația oxigenului.
Utilizarea anesteziei locale:
– Locul de puncție este anesteziat pentru a reduce disconfortul pacientului;
– Pacientul rămâne conștient și poate comunica permanent cu echipa medicală.
Administrarea atentă a substanței de contrast:
– Se utilizează cantitatea minimă necesară pentru obținerea imaginilor;
– Funcția renală este evaluată înainte de procedură, iar pacientul este hidratat când este indicat.
Reducerea expunerii la radiații:
– Se folosesc doze cât mai mici de radiații, suficiente pentru obținerea unor imagini de calitate;
– Se folosesc echipamente de radioprotecție;
– Se respectă principiile de radioprotecție.
Disponibilitatea echipamentelor și medicamentelor de urgență:
– Laboratorul este dotat cu defibrilator, oxigen, medicamente și echipamente necesare pentru tratarea imediată a eventualelor complicații.
Monitorizarea dupa procedură:
– Se verifică periodic locul puncției pentru depistarea sângerării sau a hematomului;
– Se monitorizează funcțiile vitale și starea generală a pacientului până la externare.
Asistentul medical contribuie esențial la siguranța pacientului, astfel:
– Pregătirea corectă a pacientului și a materialelor sterile;
– Monitorizarea permanentă a parametrilor vitali;
– Observarea rapidă a eventualelor reacții adverse sau complicații;
– Comunicarea continuă cu medicul și cu pacietul;
– Asigurarea confortului și sprijinului psihologic pe parcursul procedurii și în perioada de recuperare.
Prin respectarea acestor măsuri, coronarografia este o procedură cu un grad ridicat de siguranță, iar complicațiile severe sunt rare. O bună colaborare între medic, asistentul medical și pacient contribuie la desfășurarea intervenției în condiții optime.
Reporter: Ce recomandări aveți pentru pacienți privind prevenirea bolilor cardiovasculare și importanța controalelor medicale periodice?
Soanea Mădălina: Prevenirea bolilor cardiovasculare începe prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin monitorizarea regulată a stării de sănătate.
Multe afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge evoluează fără simptome în stadiile incipiente, iar depistarea precoce poate preveni complicațiile grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Ca și recomandări aș exemplifica următoarele:
Renunțați la fumat și evitați expunerea la fumul de țigară;
Mențineți o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase, reducând consumul de sare, zahăr și alimente ultraprocesate;
Faceți mișcare în mod regulat, cel puțin 150 minute pe săptămână de activitate fizică moderată;
Mențineți o greutate corporală sănătoasă;
Limitați consumul de alcool și evitați excesul;
Dormiți suficient și gestionați stresul prin metode de relaxare și odihnă adecvată;
Respectați tratamentul prescris de medic dacă suferiți de hipertensiune arterială, diabet, colesterol crescut sau alte afecțiuni.
Controalele medicale regulate permit identificarea factorilor de risc înainte de apariția simptomelor.
Este recomandată verificarea periodică a:
– Tensiunii arteriale
– Colesterolului si profilului lipidic
– Glicemiei
– Greutății și circumferinței abdominale
– Funcției cardiace, atunci când medicul consideră necesar (electrocardiogramă, ecocardiografie, test de efort).
Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare (hipertensiune, diabet, obezitate, fumătorii sau cei cu vârsta de peste 40 de ani) ar trebui să efectueze controale regulate, chiar și în lipsa simptomelor.
Un control medical efectuat la timp poate identifica problemele într-un stadiu incipient și poate reduce semnificativ riscul de accidente cardiovasculare majore.
Grija pentru sănătatea inimii este o investiție pe termen lung în calitatea și durata vieții.
