În urmă cu aproximativ patru săptămâni am lansat, prin intermediul Centrului INFOBiz, un sondaj adresat mediului de afaceri sibian. Acest sondaj a fost conceput pe bază de chestionar electronic, în vederea colectării de date omogene ce pot fi folosite în scop statistic.
Ciprian Faraon
Centrul INFOBiz a colectat informații atât de la angajatori, cât și de la angajații acestora, în vederea evaluării situației mediului de afaceri sibian ca urmare a crizei COVID-19, a stabilirii nivelului de satisfacţie a populaţiei active (șomeri şi angajați) şi a antreprenorilor sibieni, cu privire la măsurile luate de instituţiile statului, Guvern şi Parlament, pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc, pentru păstrarea locurilor de muncă. S-a urmărit, totodată, eficiența cu care instituțiile statului au comunicat aceste măsuri, aducâdu-le la cunoștința celor interesați. Sondajul a testat totodată interesul antreprenorilor locali pentru o măsură compensatorie, un fond privat de rezilienţă şi redresare a firmelor locale, grav afectate de restricţiile impuse, cu participarea multinaţionalelor, în sens de responsabilitate socială.
Principala slăbiciune a sondajelor efectuate pe platforme online este faptul că participanții nu sunt selectați aleatoriu, neavând un control asupra calităţii şi cantităţii respondenţilor. Cu alte cuvinte este un sondaj neprobabilistic, cu reprezentativitate redusă. Totuşi este o modalitate mult mai ieftină de a face studii despre opinia publică şi pot fi identificate astfel nişte tendințe specifice.
52,9% dintre respondenţi s-au declarat a fi antreprenori, 34,1% salariaţi în mediul privat, alţi 13% cuantificând diferite categorii.
Despre nivelul de afectare a venitului, urmare a pandemiei, 10,6% dintre respondenţi s-au considerat „neafectaţi”, 32,9% „puţin afectaţi”, 31,8% „destul de (mult) afectați”, iar 24,7% dintre respodenţi s-au declarat „foarte mult afectaţi”.
La întrebarea „Considerați că măsurile luate de guvernanți, în contextul pandemiei, au reușit să protejeze salariații de pierderea locului de muncă și/sau diminuarea standardului de viață?”, 71,8% au răspuns cu NU, 18,8% au răspuns cu DA, 9,4% alegând răspunsul NU ŞTIU.
La întrebarea „Dacă sunteți antreprenor, intenționați să deveniţi, sau v-ați pune în locul unui antreprenor, considerați că măsurile luate de guvernanți, în contextul pandemiei, au reușit să protejeze mediul de afaceri românesc, în special firmele mici și mijlocii?”, cei mai mulţi respondenţi, 84,7%, au considerat că NU s-a reuşit protejarea mediului de afaceri românesc, în timp ce doar 10,6% au apreciat că s-a îndeplinit acest obiectiv.
În ceea ce priveşte modul în care comunică instituțiile statului măsurile adoptate pentru combaterea efectelor pandemiei, aducându-le la cunoștința celor interesați, deopotrivă șomeri, salariați și angajatori (antreprenori), astfel încât cei interesați să fie informați la timp, 51,4% dintre respondenţi au considerat că a fost o comunicare insuficientă din partea statului, 36,5% au apreciat că NU se comunică eficient, iar 9,4% au răspuns că există o comunicare eficientă.
Din punctul de vedere al stării de spirit manifestate în prezent, cu referire la parcursul viitor al venitului respondentului ori al firmei acestuia, 49,4% au răspuns ca având o stare de spirit moderată, 22,4% optimistă, iar 22,8% pesimistă.
Oportunitatea înființării unui fond privat de redresare și reziliență, la nivel local, pentru firmele româneşti, afectate din punct de vedere economic de pandemia COVID-19, în lipsa unor măsuri concrete sau întârziate din partea statului român, este înţeleasă de 76,5% dintre respondenţi, 20% nu au ştiut să-şi exprime punctul de vedere, iar 3,5% au considerat ca fiind neoportună.
79,3% dintre respondenţi consideră ca fiind o chestiune de responsabilitate socială implicarea multinaţionalelor, a companiilor mari, naționale, dar și a firmelor mici și mijocii neafectate economic de pandemia COVID-19, ori chiar a persoanelor fizice, prin participarea la acest fond privat, în vederea salvării mediului de afaceri local, în timp ce 20,7% susţin că nu ar fi vorba despre o chestiune de responsabilitate socială. Totodată, 88,2% dintre respondenţi sunt de părere că firmele afectate ar trebui şi asistate de către profesionişti, nu doar sprijinite financiar.
65,9% dintre respondenţi ar deveni membri ai unei organizații patronale ori ai unei organizații non-guvernamentale (ONG) de profil, în vederea reprezentării corespunzătoare în relația cu instituțiile statului, 22,4% s-au declarat nehotărâţi, în timp ce 11,8% nu îşi doresc o asemenea reprezentare.
Dincolo de concluziile pe care le putem trage din acest sondaj – şi îi invit pe cititorii noştri să emită propriile aprecieri – mărturisesc că mă bucură faptul că aproximativ 72% dintre respondenţi încă reuşesc să manifeste optimism (parţial moderat, însă tot despre optimism este vorba) din punct de vedere al stării de spirit. Antreprenor sau nu, consider că este foarte important să reuşim să rămânem pozitivi (optimişti), să continuăm a lupta pentru vremuri mai bune!
