Spălarea unei răni cu apă și săpun nu doar că nu face rău, ci ajută vindecarea, explică dr. George Mărginean, medic specialist la Secția Clinică Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
Foto: SCJU
Medicul a răspuns la întrebări despre miturile, urgențele și greșelile frecvente din specialitatea sa, într-un material publicat de spital. Îngrijirea plăgilor pare un subiect banal, cunoscut de toată lumea, însă modul în care este făcută poate decide între o vindecare rapidă, fără cicatrici vizibile, și infecții, răni care nu se închid, cicatrici anormale sau chiar deces.
De unde vine sfatul „să nu udăm rana”
Recomandarea de a nu uda rana persistă și astăzi, inclusiv printre cadrele medicale. Originea ei este medievală: pe atunci, plăgile intrau în contact cu ape contaminate, iar infecțiile, în lipsa antibioticelor, se încheiau adesea cu moartea pacientului.
Astăzi, majoritatea oamenilor folosește apă potabilă din rețeaua publică. Dușul cu apă și săpun îndepărtează foarte eficient, mecanic și prin micelare, patogenii, secrețiile și crustele, creând un mediu optim pentru vindecare. Medicul subliniază că acest lucru a fost demonstrat de numeroase studii, iar subiectul este închis de mult timp. Există doar câteva situații punctuale în care spălarea unei plăgi nu este recomandată.
Ce produse nu ar trebui puse pe rană
O altă greșeală frecventă este folosirea betadinei, a apei oxigenate, a alcoolului medicinal și a rivanolului la pansarea rănilor. Aceste substanțe sunt mai agresive cu țesuturile decât cu microbii și doar întârzie sau chiar împiedică vindecarea.
Medicina modernă are la dispoziție o gamă largă de pansamente și soluții speciale, adaptate fiecărei situații, care protejează țesuturile, grăbesc vindecarea și elimină mult mai eficient patogenii. Aici contează cunoștințele chirurgului plastician, dar și respectarea strictă a recomandărilor de către pacient, acasă.
Chirurgia plastică nu înseamnă doar implanturi
Cea mai răspândită prejudecată despre specialitate este că s-ar ocupa doar de intervenții estetice, mai ales implanturi mamare și injecții cu acid hialuronic. În realitate, chirurgii plasticieni reconstruiesc artere, nervi și tendoane, operează mâna, tratează copii cu malformații congenitale, acoperă defecte de țesut și tratează arsuri și degerături. „Chirurgia estetică este doar o parte din curricula noastră”, spune medicul, care precizează că astfel de intervenții nu sunt decontate de CNAS și nu se fac în spitalele publice.
Multe cazuri necesită o echipă: pacienții cu arsuri sunt tratați împreună cu personalul ATI, cei operați la mână au nevoie de kinetoterapie, iar înaintea operației este adesea necesară o evaluare cardiologică.
Ce operații nu pot aștepta
Urgențele din chirurgia plastică sunt imediate sau temporizate. O arsură extinsă sau amputația completă a unui deget necesită operație imediată. O leziune simplă de tendon poate fi amânată, dacă situația o impune, până la trei-patru săptămâni. Decizia urmează ghidurile de specialitate, adaptate fiecărui caz, prioritatea fiind mereu redarea calității vieții pacientului.
