„La 12 ani, tata mi-a pus coasa în mână și cu ea am rămas. Lucru-i destul, dar Dumnezeu mă ține tare”. Are mâini muncite, mari și puternice, pe care și le odihnește doar noaptea sau când se roagă. De când se știe, alături de cei 6 frați, a muncit la stâna familiei iar clopul și-l poartă cu mândrie, asemenea bărbaților din Mărginimea Sibiului, atât la muncă cât și la joc.
FOTO: Consiliul Județean Sibiu
Ioan Iancu a trăit toată viața în Jina mânându-și turma de oi spre creasta Crințului. Are trei copii și doar fata cea mare, măritată în Rășinari, mai vrea să-i calce pe urme.
Știe meșteșugul burdufului de munte și că telemeaua bună trebuie să se lipească de cuțit atunci când o tai. „A mai bună brânză-i în luna lui mai, când sunt flori în munte, dar și în august sau septembrie, când iarba-i grasă”.
Pe Ioan Iancu, cioban harnic din Jina, îl găsiți vinerea în curtea Consiliului Județean Sibiu, iar sâmbăta la Piața Volantă Transilvania.
Îl recunoașteți după clopul mândru, palmele mari și brânza bună.
