Vestea morții lui Florin Cotora a întristat întreaga lume a fotbalului sibian. Fostul portar al echipei FC Inter Sibiu s-a stins ieri, la doar 53 de ani, lăsând în urmă o comunitate îndurerată: prieteni, colegi de echipă și de școală, dar și o lume întreagă a entertainmentului sibian.
(Redacție)
Născut la Sibiu, pe 12 decembrie 1972, Florin Cotora a fost portar de mare încredere în anii ‘90, când Inter Sibiu era deja una dintre echipele „cu nume” în fotbalul românesc. A apărat poarta formației sibiene timp de aproape un deceniu, strângând 134 de apariții în campionat. Sub conducerea unor antrenori precum Viorel Hizo sau Jan Gavrilă, a făcut parte dintr-o generație extraordinară, într-o vreme în care fotbalul local era cu adevărat acasă. Printre colegii lui de vestiar s-au numărat sibienii Ovidiu Tâlvan, Luci Cotora, Radu Niculescu, Dorin Zotincă, Ioan Luca, Sebastian Tolciu, Eugen Beza, Mircea Giurcă, Adi Demian, Radu Neguț, Daniel Terchilă, Neluțu Toader, Cornel Stănilă, Cornel Cașolțan, Cornel și Marius Szeghedi, Caius Stănicescu și mulți alții, dar și Marian Mărgărit, Ovidiu Maier sau Viorel Jurcă.
După ce și-a agățat mănușile în cui, Florin Cotora nu s-a despărțit de ceea ce îl făcea să strălucească. Și-a urmat cealaltă mare pasiune, muzica, iar din tribune și din fața porții s-a mutat în spatele pupitrului.
Timp de 20–25 de ani a fost DJ la mii de evenimente: nunți, botezuri, petreceri și baluri, momente în care mulți sibieni au dansat pe selecțiile lui. Presa locală îl surprinsese încă de la început în trecerea „de la fotbal la platane”.
De ieri, rețelele de socializare sunt pline de mesaje de rămas-bun.
Sorin Bărbat, prieten apropiat, cu care a crescut în Hipodrom III, pe Aleea Frații Buzești, i-a scris: „Adio, fratele meu, Florin! Nu mi-am imaginat niciodată că va veni ziua în care va trebui să-mi iau rămas-bun de la tine. Am crescut împreună, am împărțit amintiri, râsete, momente frumoase și clipe pe care timpul nu le va putea șterge niciodată.” Și a continuat: „Florin, ai plecat prea devreme, lăsând în urmă multă durere și un gol pe care nimeni nu îl va putea umple. Dar amintirile noastre vor rămâne vii în inima mea, atât timp cât voi trăi. Drum lin spre cer, fratele meu!”
Sebastian Tolciu, coleg și prieten de la FC Inter, a scris simplu: „Drum lin spre cer, prietene drag. Rămân doar amintirile.”
Dumitru Florin-Mugurel i-a mulțumit pentru „prietenia ta, pentru muzică, pentru toate momentele frumoase și pentru cei 23 de ani în care ai făcut parte din viața mea”. Mesajul lui se încheie așa: „Iar acolo unde ai plecat, să răsune muzica așa cum numai tu știai să o faci.”
Florin Cotora a fost un sportiv desăvârșit, un coleg de nădejde și un om care a adus bucurie în viața atâtor oameni, fie că a apărat o poartă, fie că a ales melodia potrivită pentru o seară de neuitat. Sibiul îl va păstra în amintire așa cum a fost.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
















