Puțini sibieni știu că pe Strada Arhivelor nr. 3 se află una dintre cele mai valoroase comori istorice ale României. În spatele zidurilor unei clădiri construite special pentru păstrarea documentelor se ascund peste șapte secole de istorie, mii de registre, pergamente medievale, fotografii, cărți rare și documente unicat care spun povestea acestei zone a Transilvaniei și a oamenilor care au trăit aici.
(de Margareta LUPU)
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
În exclusivitate pentru Mesagerul de Sibiu, dr. Mariana Țăranu, șeful Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, vorbește despre cea mai veche piesă păstrată în spațiul românesc, despre provocarea de a conserva un patrimoniu uriaș cu o echipă formată din doar șase persoane și despre dorința de a transforma arhiva într-un loc deschis comunității.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Cel mai vechi document păstrat în spațiul românesc
Puțini știu că la Sibiu se află cel mai vechi document original păstrat pe teritoriul actual al României.
Documentul datează din anul 1292 și este redactat în limba latină pe pergament realizat din piele de vițel nenăscut, una dintre cele mai rezistente forme de suport folosite în Evul Mediu.
„Deținem cel mai vechi document păstrat în spațiul românesc. Este datat din anul 1292, este scris în limba latină și realizat pe pergament fin din piele de vițel nenăscut. Prin acest document, Sfatul Orașului Sibiu dăruiește Ordinului Sfântului Spirit o casă din Sibiu folosită ca spital”, explică dr. Mariana Țăranu.
Piesa medievală păstrează și astăzi sigiliul original și este menționată inclusiv în cel mai vechi inventar arhivistic cunoscut de pe teritoriul actual al României, întocmit în anul 1546.
În depozitele arhivei se mai află numeroase documente medievale care datează începând cu anii 1351 și 1352, multe referitoare la localitatea Săcădate, toate redactate pe pergament, după tehnologia specifică epocii.
„Documentele erau realizate pe piele de vițel, de porc sau din alte materiale similare. Aceasta era tehnologia timpului. Faptul că ele au supraviețuit peste șapte secole spune foarte multe despre calitatea materialelor și despre grija cu care au fost păstrate”, spune șefa Arhivelor sibiene.
O clădire unică în România
Primul spațiu amenajat al Arhivei din Sibiu a fost cumpărat de autoritățile locale în anul 1545 pentru sediul Primăriei, unde a fost depozitată și păstrată arhiva orașului Sibiu. Iar actuala clădire care găzduiește acest patrimoniu, ridicată în anul 1923, are la rândul său o poveste aparte.
„Clădirea în care funcționăm astăzi este singura clădire din spațiul românesc construită special cu destinația de arhivă. A fost proiectată și ridicată pentru păstrarea documentelor și continuă să își îndeplinească această misiune și astăzi”, afirmă dr. Mariana Țăranu.
Din exterior pare doar o clădire administrativă impunătoare. În realitate, aceasta ascunde șase niveluri de depozite și kilometri de istorie.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
4050 metri liniari de documente și doar șase oameni
Fondul arhivistic administrat la Sibiu însumează aproximativ 4050 metri liniari de documente.
În spatele acestei impresionante cantități de patrimoniu, la moment, se află doar șase persoane:
Florin-Tiberiu Cergă, arhivist, Marius-Eugen Gherghel, consilier superior, Anca Barb, consilier asistent, dr. Mariana Țăranu, inspector superior și împuternicit șef serviciu, Angela-Maria Stănilă, legător de carte și Laura-Georgeta Zsombat, îngrijitoare.
„Suntem puțini. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale noastre. Avem șase etaje de depozite, documente care trebuie protejate permanent și foarte multe solicitări din partea cercetătorilor”, spune dr. Mariana Țăranu.
Munca lor este în mare parte invizibilă pentru public.
În fiecare zi sunt verificate temperatura și umiditatea din depozite. Lumina este controlată cu atenție, iar documentele sunt manipulate cu mănuși speciale pentru a preveni degradarea.
„Verificăm zilnic temperatura și umiditatea. Suntem foarte atenți la lumină și la toate condițiile de conservare. Când este foarte cald afară, tragem obloanele pentru a proteja documentele. Mergem cu mănuși și mască în depozite, pentru că altfel nu se poate.”
Multe dintre documentele medievale sunt consultate extrem de rar.
„Există documente care sunt solicitate poate o dată la 20-25 de ani. Dar chiar și atunci trebuie să fie în aceeași stare bună în care au fost păstrate până acum.”
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
O arhivă care păstrează memoria oamenilor
Pentru dr. Mariana Țăranu, arhiva nu înseamnă doar documente oficiale sau acte administrative.
„Patrimoniul suntem noi. Bunicii noștri, străbunicii noștri, oamenii care au trăit aici și au construit aceste comunități. Arhiva păstrează urmele vieților lor.”
Printre documentele cele mai căutate se numără registrele de stare civilă și registrele parohiale, unele datând încă din anul 1607.
Acestea sunt redactate în latină, germană veche și maghiară veche și reprezintă adevărate comori pentru cei care își caută rădăcinile familiale.
„Avem foarte multe registre parohiale. Cei care doresc să își întocmească arborele genealogic vin la noi, iar noi le punem documentele la dispoziție. Sunt foarte mulți oameni interesați să afle cine le-au fost strămoșii.”
O parte importantă a acestor documente a fost deja digitalizată și poate fi consultată online.
„În prezent avem digitalizat aproximativ 60-65% din materialul propus. Procesul este foarte laborios, dar continuă. Pe platforma www.descopera.arhivelenationale.ro pot fi consultate deja numeroase registre scanate.”, explică Mariana Țăranu.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Fotografii vechi, cărți rare și jurnalul unui soldat din Primul Război Mondial
Tezaurul arhivistic depozitat la Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale reprezintă peste 350 de fonduri și colecții de documente și o Bibliotecă formată din peste 54000 de volume.
În depozite se găsesc și albume fotografice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cărți rare din secolele XVI-XVII, documente referitoare la ASTRA și chiar jurnale personale.
Unul dintre cele mai interesante este jurnalul unui soldat român participant la Primul Război Mondial.
„Este jurnalul unui om obișnuit care notează ce i se întâmpla în fiecare zi. Cum trăia, ce mânca, ce vedea pe front. Sunt mărturii extraordinare despre viața de zi cu zi și despre felul în care oamenii au trăit marile evenimente istorice.”
Arhiva deține și o importantă colecție fotografică provenită de la Colegiul Național „Octavian Goga”, valorificată recent printr-o expoziție dedicată elevilor.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
De ce nu se pot face fotografii în depozite
Accesul în depozite este strict controlat, iar fotografierea este interzisă.
„Nu se permit fotografii în depozite și nici pe coridoare. Fotografiile pot fi realizate doar în sala de studiu. Este o măsură de protecție a documentelor și a patrimoniului pe care îl administrăm.”
Aceleași reguli stricte au contribuit la conservarea unor documente care au traversat secole întregi.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
„Vrem ca oamenii să vină fără teamă la arhivă”
Dincolo de conservarea patrimoniului, dr. Mariana Țăranu își dorește ca instituția să devină mai apropiată de comunitate.
„Scopul meu este ca oamenii să înțeleagă ce înseamnă o arhivă și să vină fără frică. Nu este un loc rezervat doar specialiștilor. Orice cetățean poate veni să cerceteze, să afle lucruri despre localitatea sa, despre familia sa sau despre istoria acestui județ.”
Planurile pentru a face Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale mai accesibile oamenilor de rând includ expoziții tematice, prezentarea periodică a unor documente spectaculoase și colaborări cu elevi, studenți și cercetători.
Pentru că, dincolo de pergamentele medievale și sigiliile vechi de sute de ani, adevărata comoară a Arhivelor Naționale Sibiu este memoria unei comunități întregi.
Iar această memorie este păstrată zi de zi de doar șase oameni, într-o clădire unică în România, unde fiecare document spune o poveste și fiecare raft ascunde o bucată de istorie.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
