Dezicerea de Marius Măldărășanu, antrenorul FC Hermannstadt, confirmă suspiciunile mai multor suporteri privind soarta echipei în acest sezon. Clubul pare că vrea în liga secundă, unde cheltuielile sunt mai mici, iar Măldă ar fi pe undeva ghimpele din coasta patronatului. Pare a fi singurul care își mai dorește performanță de nivel înalt la Sibiu.
(Dan GREAVU)
foto: captura video
Stilul „dâmbovițean“ al unuia dintre conducătorii clubului sibian de a lansa/sau a lăsa să se dezvolte un zvon privind tratative cu un antrenor cu nume pentru preluarea echipei („basmul“ Mutu), este dezamăgitor. Ieri, i-a arătat practic ușa lui Măldă. Două remize și o înfrângere ni se impun ca suficiente pentru a discuta despre schimbarea unui antrenor de top în țară, care a reușit o promovare și 2 sezoane cu aspirații la play-off până în ultima etapă. Ruptura s-a produs, iar despărțirea devine iminentă. După plecarea lui Coman, aș zice că urmează cea a lui Măldărășanu.
Iubită de fani „cu frâna de mână trasă“, din cauza lipsei de transparență privind acțiunile echipei, FC Hermannstadt se va întoarce în pluton. Cei doi foști rapidiști au făcut maxim ce se poate cu banii investiți aici. Au înghițit o vreme și povestea cu insolvența, care nu-ți permite marea performanță. Au strâns din dinți când fotbaliștii au făcut grevă pe teren, ne-au scos din mocirlă. Coman a plecat, n-am înțeles pe deplin însă de ce a rămas Măldărășanu.
Cu 2 etape înainte de finalul sezonului regulat, în luna februarie a acestui an, când FC Hermannstadt era încă pe val și își juca ultimele șanse de a accede în premieră în play-off, am scris un editorial în care îmi puneam întrebarea, mânat de numeroase comentarii pesimiste ale fanilor: Ce ne lipsește să iubim echipa? Tot atunci anticipam o plecare din vară a cuplului Coman – Măldărășanu. Vi-l redau integral:
„Avem echipă de locul 6. Ce ne lipsește să o iubim?
Noua echipă a orașului, dacă se mai poate spune așa, FC Hermannstadt parcurge cea mai bună perioadă din istoria sa. Ocupă locul 6 în cea mai importantă competiție internă, poziție apropiată de cea mai bună performanță obținută vreodată de o echipă sibiană: FC Inter încheia pe 4 în sezonul 90-91, câștigând apoi Cupa Balcanică. Și totuși… pe un stadion nou, la meciuri cu miză calificarea în play-off, avem 5.000 de spectatori. Cam cât tribuna mare de pe vremuri.
Întâi a fost echipa, apoi au venit patronii. FC Hermannstadt a apărut din nimic, în urmă cu 9 ani (cu un an înaintea alegerilor din 2016), la insistențele lui Teodor Birț, directorul Piețe Sibiu, un pasionat de fotbal, înconjurat la serviciu de foști fotbaliști din „generația de aur“ a Sibiului, între care Sandu Boar și Dan Curtean. O idee care a prins imediat, devenind în scurt timp un nume important în fotbalul românesc. Echipa sibiană a stârnit invidie, ajungând să joace finala Cupei României, apoi a urcat în Liga I, unde a evoluat pe la Tg. Mureș sau Pitești în lipsa unui stadion omologat. Echipa sibiană nu avea însă un patron veritabil, finanțarea era asigurată (și) de societăți „abonate“ la lucrări publice, iar dinspre București veneau zvonurile unor posibile cercetări DNA. Reale sau nu, în scurt timp echipa și-a schimbat conducerea, FC Hermannstadt suferind modificări „cu cântec“ la nivelul acționariatului.
După debarcarea lui Birț, a urmat o scurtă perioadă de „mariaj“ cu celebra Anamaria Prodan. Coincidență sau nu, la începutul anului 2020, cu câteva luni înainte de campania electorală la locale. Se anunțau investiții majore în echipă, planuri mari… Coinciență sau nu, la 2-3 săptămâni după ce Astrid Fodor a câștigat mandatul de primar, Anamaria Prodan s-a contrat cu asociatul Claudiu Rotar (administrator la Natur House Sibiu), și cu alți membri ai Consiliului Director, părăsind clubul.
Echipa a retrogradat la finalul sezonului în Liga 2, dar Claudiu Rotar și Ștefan Băcilă (administratorul firmei Terra Building – principalul finanțator al clubului la acea vreme) au oprit procesul de decădere/desființare a echipei, făcând o mișcare neașteptată. Au obținut semnătura lui Dani Coman, campion cu Astra Giurgiu în 2016, fără angajament după pandemie. Fostul rapidist și-a făcut repede echipă, cu Marius Măldărășanu antrenor principal, iar FC Hermannsatdt a ajuns ceea ce e azi. O echipă surprinzătoare, care a promovat încă din primul an și a devenit sperietoarea granzilor în Superligă. Mult mai mult decât își imaginau, probabil, finanțatorii și primarul Fodor, la momentul vara 2021.
Imediat după promovare, FC Hermannstadt a surprins prin greva jucătorilor, care au ajuns să joace cu banderole albe, să facă noncombat pe teren timp de jumătate de minut pe Arena Națională, atrăgând atenția că n-au primit banii promiși. Din orașul invidiat de fanii fotbalului românesc, Sibiu devenea dintr-o dată orașul arătat cu degetul, pentru lipsa implicării administrației locale. Sub presiune, doamna primar Astrid Fodor s-a trezit cu „cartoful fierbinte“ în brațe, cum spuneam, proiectul fotbal la Sibiu depășind cu mult așteptările finanțatorilor. Cum-necum, odată cu noi lucrări în oraș ale societății Terra Building, cu lobby la alte societăți, au apărut banii necesari, iar situația s-a dezamorsat. De atunci, există chiar o glumă prin oraș, când Terra Building desfășoară noi lucrări de asfaltare a străzilor aflate în stare impecabilă: „Iar primesc primele de meci cei de la FC Hermannstadt“.
Așadar, echipa FC Hermannstadt a fost creată „în preajma“ Primăriei, iar astăzi, între principalii sponsori se regăsesc Terra Building (societate „abonată“ la lucrările de mare anvergură ale Sibiului) și municipalitatea, prin bugetul alocat funcționării clubului sibian. Un alt nume de primar, ori o altă configurație a Consiliului Local la jumătatea acestui an, poate aduce declinul echipei sibiene, prea dependentă de politic. Iar suporterii, pățiți de prea multe ori în ultimele 2 decenii, par să fi înțeles lecția. Și nu s-au prea atașat de echipă.
Dincolo de fragilitatea financiară a clubului, în vară e de așteptat ca proiectul „Coman – Măldărășanu“ la Sibiu să se încheie. Cei doi foști rapidiști au impresionat suficient în fotbalul românesc, primul fiind declarat președintele anului, iar cel de-al doilea, în numeroase rânduri, antrenorul etapei. Sibiul le-a creat condiții, a avut încredere în ei și i-a plătit cum a putut, dar nu le poate oferi mai mult. Orașul abia dacă poate să atingă play-off-ul. Iar Coman și Măldărășanu sunt profesioniști de titlu sau campionate din străinătate. Încă un sezon aici ar însemna blazare.
Din păcate, odată cu plecarea lor, Sibiul va coborî din nou în liga secundă, acolo unde cheltuielile sunt mult mai mici, spre bucuria patronatului de conjuctură.
Să nu uităm că, întâmplător sau nu, după desființarea legendarelor Șoimii Sibiu și FC Inter, la Sibiu au apărut echipe finanțate de firme „cu legături“ la Primăria Sibiu sau la bugetul statului. FC Sibiu, cu dezvoltatorul imobiliar Werner Keul, un apropiat al primarului, și partener Concefa, care tocmai câștigase proiectul de reabilitare a Podului Gării, Voința Sibiu, condusă de Ionică Hămbășan, supranumit „Ionică baronică“, președintele Asociaţiei Teritoriale a Organizaţiilor Cooperaţiei Meşteşugăreşti Sibiu (cu vaste bunuri imobiliare în țară), iar acum FC Hermannstadt, cu Ștefan Băcilă, devenit important om de fotbal în paralel cu Terra Building, una dintre societățile preferate la lucrări publice la Sibiu în ultimii ani.
Să nu ne facem iluzii! Astfel de echipe, construite anapoda, se pot desființa peste noapte. Depind de banii municipalității, ai statului. Un pas greșit, contracte pierdute la firmele de construcții, iar echipa dispare așa cum a și apărut. Iubitorii fotbalului din Sibiu simt asta, de aceea prudența excesivă. Plus că lipsa acțiunilor de conectare a echipei la suporteri, cu prezentarea noului echipament, a planurilor de viitor, a conferințelor de presă, etc, păstrează o distanță apreciabilă între cele 2 părți. Să fie teama patronatului de a ieși în evidență, pentru a nu atrage atenția cui nu trebuie?“
Așadar, temerile privind finalul epocii Coman – Măldărășanu la Sibiu, ivite într-o vreme în care echipa țintea un loc de play-off, par să se adeverească. Oamenii de fotbal simt când nu pot face performanță, iar Coman s-a retras la timp. Măldărășanu nu cred că va apuca finalul mandatului. Ce n-am anticipat bine e că nu valorosul antrenor va părăsi Sibiul, ci îi face cineva vânt. Până la urmă cui îi folosește un antrenor care mizează pe omogenitatea lotului, în care nu sunt fotbaliști strălucitori, buni de vândut?
