05/09/2022

EDITORIAL: Cine a îngropat sportul sibian?

Cazul FC Hermannstadt a deschis „cutia Pandorei“ la Sibiu. A atras în sfârșit atenția asupra unui domeniu atât de important pentru sănătatea copiilor, a tineretului, a întregii populații din Sibiu: SPORTUL! Un domeniu atât de IGNORAT de autoritățile locale în ultimii 20 de ani încât pur și simplu ne-au DISPĂRUT campionii!

(Un editorial de Dan GREAVU)

Sibieni campioni olimpici și mondiali la Festivitatea de premiere a celor mai buni sportivi ai județului în 1999

Pentru că editorialul „Decontăm prostiile administrației locale“ a stârnit numeroase reacții în spațiul public, e un semn că a fost atinsă o coardă sensibilă.

Pe de-o parte, sibieni speriați că știrbim aura de „zeiță“ a Primăriei Sibiu, una oricum de neatins, în condițiile în care administrația locală a devenit în ultimii ani mută și surdă la dorințele cetățenilor, obsedată de proiecte magalomanice, imună la sibieni abuzați/nemulțumiți.

De cealaltă parte, iubitorii sportului, care au tot mai puține satisfacții, tot mai puțini sportivi cu care să se mândrească. Ca urmare, încerc o analiză, posibil cu unele „fisuri“, dumneavoastră decideți dacă am dreptate sau nu.

Pe la finalul anilor ’90, în topul celor mai buni sportivi ai județului reprezentau municipiul Sibiu: GIMNASTA Claudia Presăcan (multiplă campioană națională, mondială și europeană, apoi campioană olimpică), JUDOKA Claudiu Baștea (podium la Mondiale și Europene), ATLETA Daniela Cârlan (vicecampioană europeană de juniori), SCHIOAREA Mihaela Fera (multiplă campioană națională și participantă la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă), Marius Cheșcu (campion mondial la MODELISM), Elemer Tordai (campion național la BASCHET cu CSU Sibiu), RUGBISTUL Radu Fugigi (internațional român, participant la Cupa Mondială, component al echipei de tradiție CSM Sibiu), SULIȚAȘA Claudia Isailă (campioană mondială de juniori, reprezentanta României la Campionatele Europene și Mondiale de atletism, locul 2 la Universiada de vară de la Fukuoka), Elena Hila – multiplă campioană națională la aruncarea greutății, reprezentantă a României în competițiile internaționale, Constantin Bebeșelea, multiplu campion național și internațional la CULTURISM, Marius Lăcătuș și Gheorghe Greuruș, campioni la BOX, precum și alți campioni naționali cărora îmi cer scuze că nu i-am amintit aici.

Gimnastică, atletism, judo, schi, rugbi, modelism, baschet, culturism, box, sărituri în apă… CAMPIONI OLIMPICI, MONDIALI și EUROPENI. Cu antrenori de top!

Hai să vedem ce avem azi, după 20 de ani

La ultima Gală a celor mai buni sportivi din județ, în iarnă, topul a fost dominat de medieșeni. „Mediașul ia tot!“ titrau ziarele. Atât la probele olimpice, cât și la cele neolimpice, podiumurile au fost deschise de medieșeni: Iulia Mărginean (atletism, Clubul Sportiv Școlar Mediaș, antrenor prof. Vasile Hermann) și respectiv Marcel Manea (culturism, CS Power Gym Mediaș).

Iar cea mai bună performanță a celei mai bune sportive din județ a fost…. titlul de vicecampioană balcanică de juniori.

În lumea sportului din Sibiu, campionii din urmă cu 20 de ani, sunt azi antrenori. Și SUFERĂ în tăcere!

Ne-am obișnuit să luăm pe nemestecate comunicatele Primăriei Sibiu, în care ne transmite grija față de cetățeni, față de sport, prin investiții care mai de care mai atrăgătoare. Hai să vedem ce le oferă azi Primăria Sibiu celor care vor să facă sport de performanță în orașul iubit de noi toți. Ce le oferă VIITORILOR CAMPIONI.

ATLETISM: Cel mai simplu și la îndemână sport. Singura pistă de alergare, de nivelul anilor ‘40, de zgură, de pe Municipal, a fost regândită de actuala administrație, apoi distrusă tot de actuala administrație, pentru că s-a răzgândit în privința modernizării stadionului. Orașul NU are în 2022 nici măcar o SINGURĂ pistă de alergare cu tartan, absolut necesară astăzi în sportul de performanță, dar și de agrement. Ca exemplu, astfel de piste au fost amenajate în multe orașe din țară, inclusiv în Mediaș, la doi pași de Sibiu. Întâmplător sau nu, acolo activează azi două dintre sportivele de top ale județului Alexandra Hudea și Iulia Mărginean, premiate la Gala celor mai buni sportivi din județ – ediția 2021. Astfel de piste sunt la îndemâna cetățenilor din Tg. Mureș, de exemplu, prin parcul spre Grădina Zoologică.

SCHI: Municipalitatea a ignorat constant Stațiunea Păltiniș, pe care a lăsat-o să se prăbușească din motive care ne scapă. Nici măcar azi nu are un plan de revigorare, de repunere în valoare, măcar la nivelul anilor ’90. Iar schiori de talia Mihaelei Fera, formați și antrenați în Păltiniș, ori de talia fraților Alexandru și Sebastian Barbu, au dispărut.

SĂRITURI ÎN APĂ: Sigur, nu e treaba Primăriei, singurul bazin de acest fel fiind al CSM Sibiu, club în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Dar de ce nu are Sibiul un bazin al orașului? De exemplu, orașul Cisnădie a finanțat construcția unuia, în valoare de cca 2 milioane de euro, iar Primăria Mediaș tocmai își construiește unul în Vitrometan, prin Compania Națională de Investiții, special pentru elevi, cu cinci culoare, în valoare de cca 1,5 milioane de euro. Nici nu e cazul să privim spre Cluj, Brașov, Oradea…

PATINAJ VITEZĂ: Sibiul mai trăiește azi din amintiri și din pasiunea multiplei campioane Cristina Andrei. Antrenamentele în Sibiu se desfășoară EXCLUSIV pe asfalt, pe patine cu role, în lipsa unui patinoar de genul celui închis la Sibiu la începutul anilor 2000. Sigur, nu era treaba Primăriei Sibiu, care nu îl avea în administrare. Dar nici nu și-a propus să construiască vreunul.

RUGBI: Cu o tradiție îndelungată în rugbiul românesc, Sibiul a dispărut din competițiile naționale și internaționale. Doar pasiunea câtorva foști jucători face ca acest sport să mai reziste la Sibiu, prin pregătirea copiilor și juniorilor. Iar azi, la seniori, în Liga Națională joacă echipe din Gura Humorului, Năvodari, Suceava, pe lângă cele tradiționale din București, Baia Mare, Galați, Cluj-Napoca. Sigur, Primăria Sibiu nu are nicio atribuție legată de stadionul de rugbi, de clubul CSM, care aparține de ministerul sportului. Departe de lumea sportului local, administrația sibiană n-are nicio emoție nici când se vorbește despre Bebe Boboc, Seceleanu, ori Fugigi. Iar viitorul acestui sport de tradiție, atât de iubit la Sibiu, pare să-i fie indiferent în continuare.

BASCHET: Cu sufletul împăcat că alocă în fiecare an o anumită sumă de bani clubului CSU Sibiu, administrația locală are impresia că și-a făcut datoria și, mai mult, e părtașă la succesele baschetului din oraș. Probabil că nu e suficient, probabil că ar trebui să construiască terenuri/panouri la fiecare colț de stradă, să încurajeze întreceri inter-școlare, ca la Mediaș de pildă, să-și găsească parteneri cu care să participe la un plan de dezvoltare a acestui sport atât de iubit la Sibiu, astfel încât, peste un viitor nu prea îndepărtat, echipa orașului să se bazeze și pe jucători născuți și crescuți în oraș. Deocamdată, campionii de ieri, deveniți azi antrenori, își țin ședințele de pregătire prin Sub Arini și își dau rând la cele câteva panouri de secol trecut aflate în oraș.

BOX: Sincer, îmi e rușine să pomenim de această ramură la Sibiu, în condițiile în care sportivii au avut parte de condiții inimaginabile de pregătire în ultimele decenii. Sala de sub peluza Municipalului, mereu cu fisuri, a fost inundată la fiecare ploaie, antrenamentele desfășurându-se cu ligheanele alături. Sigur, Primăria Sibiu n-a avut nicio apăsare în tot acest timp, de vreme ce clubul nu îi aparținea. Și oricum, nimeni din administrația locală nu pare să aibă vreo tresărire când spui ceva despre frații Negrea, Gheorghe Niță, Centura Păltiniș, etc… În aceste condiții, sportivi promițători, de genul Vasile Suciu, au fost nevoiți să părăsească orașul pentru a progresa. „Dacă aș avea o baghetă magică aș dori investiţii şi condiţii în Sibiu pentru copiii care doresc să facă box“, declara boxerul din Tălmaciu în 2014, nevoit să mergă în județul Alba pentru a prinde un loc la Jocurile Olimpice.

SĂRITURI ÎN APĂ/ÎNOT: Cu performanțe remarcabile la nivel național, foștii campioni antrenează azi la Centrul Aria, unde a fost amenajat un bazin de agrement cu 4 culoare. Un bazin privat, deschis publicului larg. Profesorii îi învață pe copii să înoate printre domni și doamne venite la relaxare, iar antrenorii de sărituri în apă îi învață pe cei mici să intre perfect în apa care măsoară sub 2 metri. Dacă doriți să vedeți cum arată umilința, deznădejdea, compromisul major, priviți ochii campionilor deveniți între timp antrenori. E o imagine cutremurătoare pentru orice fost sau actual sportiv de performanță, care știe ce înseamnă munca, dar și condițiile de antrenament.

MODELISM: O disciplină aproape dispărută din viața orașului Sibiu, după anii ‘90, în condițiile în care clădirea Palatului Copiilor a fost mereu o problemă, fiind retrocedată în cele din urmă vechilor proprietari. Trist și umilitor, municipalitatea a asistat fără regret la eforturile părinților și ale elevilor de a se reloca într-una din clădirile Liceului Tehnologic „Henri Coandă“. Oamenii au lansat mesaje disperate pe paginile de socializare, au strâns bani, au îmbrăcat salopete și au zugrăvit pereți. Abandonați de administrația locală… aplaudați de societatea civilă.

Față de anii ’90, Sibiul nu a câștigat mai nimic. Să nu ignor marea realizare a ultimilor ani: și-a construit cel mai mare skatepark din țară! În schimb, a pierdut mai multe baze sportive. A pierdut 2 stadioane de fotbal – Mecanica și Șoimii, patinoarul din Parcul Sub Arini, singura bază (oricum extrem de modestă) de atletism, bazinul de înot Olimpia, iar terenul de rugbi e acum o ruină. Sigur, nu erau în subordinea administrației locale, dar nici nu ne-am propus să construim ceva. Ne-au fost suficiente festivalurile din centrul istoric. Stadioanele Obor și Voința au rămas la nivelul anilor ’90. Din Sibiu lipsește, așa cum spuneam mai devreme, până și o banală pistă de alergare. Nu neapărat pentru sportul de performanță, ci simplă, pentru agrement. Ce să mai spunem că în tot orașul nu găsești un teren de badminton, așa cum are Copșa Mică de exemplu, unul de Squash (cel mai sănătos sport din lume), cum găsim în Șelimbăr. Că Sibiul nu are o echipă performantă de handbal sau volei, fie ea la masculin ori feminin, că tinerii sibieni trebuie să se mute în alte orașe pentru a face performanță.

În alte orașe găsim cluburi ale comunității, sprijinite de cetățeni, cu performanțe la nivel național și internațional. La Cisnădie, de exemplu, echipa de handbal a orașului a devenit cunoscută pe CONTINENT, după mai multe participări în Europa League. La Mediaș, cea mai valoroasă sportivă a județului, Iulia Mărginean, are sprijinul municipalității. CSM București a angajat-o pe cea mai valoroasă handbalistă a lumii și luptă pentru supremație pe continent. Să nu ne mai plângem că la noi nu se poate!

Povestea servită mai mereu în ultimele două decenii la Sibiu, că nu se pot sprijini cluburi și sportivi din banii comunității, ne-au adus la momentul de azi. Momentul în care ne-au dispărut campionii, iar copiii ne stau în case pe smartphone și playstation!

Avem antrenori, genetic avem material de calitate – vorba lui Hagi, înseamnă că ceva a fost greșit în ultimii ani. Poate că lipsa bazelor materiale e principala cauză. Important e să nu ne mai prefacem că este bine, să servim în continuare comunicatele Primăriei care arată că a „salvat“ FC Hermannstadt de la pieire „tocmai pentru că ne-am implicat constant în sprijinirea sportului…“. Cel puțin așa arăta cel de săptămâna trecută, care a pus bomboana pe colivă.

Întreb oamenii din lumea sportului sibian, care au făcut și care vor performanță: Cum am ajuns aici? Cine a îngropat sportul sibian? Pentru că, nu-i așa, boala poate fi vindecată doar în urma unui diagnostic corect!

foto: sportivi și antrenori sibieni de talie mondială în anii ’90, începutul anilor 2000