O pagină importantă din istoria transportului feroviar transilvănean este readusă în atenție de Asociația Prietenii Mocăniței. Membrii organizației cercetează în această perioadă documente istorice și arhive, în încercarea de a reconstitui povestea vechii căi ferate care lega Sibiul de Sighișoara, prin Valea Hârtibaciului. Informațiile descoperite vor fi reunite într-o broșură accesibilă publicului, în cadrul proiectului „Cursă contra timp”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
(Redacția)
Demersul cercetătorilor pornește de la un document cu o semnificație aparte, datat ianuarie 1895, la Viena. Este actul prin care împăratul Franz Joseph al Austro-Ungariei făcea primul pas oficial către construirea căii ferate Segesvár–Szentágota, adică Sighișoara–Agnita. Documentul îl autoriza pe ministrul comerțului să înainteze Parlamentului proiectul de lege privind finanțarea liniei și să acorde concesiunea baronului Gábor Apor. Trei ani mai târziu, în 1898, trenul începea să circule pe Valea Hârtibaciului.
„Pe această foaie începe, de fapt, povestea din care face parte și Mocănița de astăzi”, transmit reprezentanții Asociației Prietenii Mocăniței.
Pentru membrii organizației, cercetarea înseamnă recuperarea unei istorii care riscă să rămână necunoscută generațiilor actuale. Cercetătoarele implicate în proiect parcurg arhivele filă cu filă, verifică documente și încearcă să recompună etapele dezvoltării liniei ferate, astfel încât informațiile să poată fi înțelese și de publicul larg, nu doar de pasionații de istorie feroviară. Rezultatul cercetării va fi o broșură dedicată istoriei acestei căi ferate, care să aducă mai aproape de comunitate povestea unei infrastructuri ce a avut un rol important în dezvoltarea localităților de pe Valea Hârtibaciului.
De la cercetarea arhivelor, la salvarea patrimoniului feroviar
De aproape două decenii, voluntarii Asociației Prietenii Mocăniței depun eforturi pentru readucerea la viață a unei părți din vechea cale ferată îngustă Sibiu–Agnita–Sighișoara. Munca lor înseamnă intervenții asupra liniei, reparații, întreținerea infrastructurii, restaurarea materialului rulant și punerea în valoare a patrimoniului feroviar. Un exemplu recent este proiectul de extindere a traseului turistic. În prezent, mocănița circulă pe un tronson de aproximativ șapte kilometri, între Cornățel și Hosman, iar voluntarii lucrează la recuperarea altor șase kilometri, până la Cașolț. Pe termen mai lung, obiectivul este continuarea traseului spre Nocrich. Potrivit informațiilor prezentate în acest an de reprezentanții asociației, mocănița atrage anual aproximativ 9.000–10.000 de turiști.
O altă direcție importantă este salvarea clădirilor istorice care au făcut parte din infrastructura feroviară. În septembrie 2026, Asociația Prietenii Mocăniței s-a implicat, alături de organizația Monumentum și de voluntarii programului „Ambulanța pentru Monumente”, în restaurarea vechiului depozit de mărfuri din gara Cornățel și repararea acoperișului gării din Alțâna. Depozitul din Cornățel, o clădire construită în jurul anului 1910, ajunsese într-o stare avansată de degradare și se prăbușise parțial în 2024. În perioada 7–27 septembrie, între 15 și 25 de voluntari și meșteri au lucrat zilnic pentru reconstruirea sa, încercând să păstreze cât mai multe dintre materialele și elementele originale. Intervenția a fost un nou exemplu de colaborare între organizațiile care încearcă să protejeze patrimoniul istoric al Văii Hârtibaciului.
În paralel, voluntarii asigură întreținerea porțiunilor de cale ferată deja reabilitate și organizează curse turistice, inclusiv călătorii speciale cu locomotiva cu abur. Aceste activități contribuie atât la păstrarea unei tradiții feroviare, cât și la promovarea turistică a zonei.
O istorie care merită cunoscută
Toate aceste inițiative au un numitor comun: dorința de a salva și transmite mai departe o parte importantă din istoria Transilvaniei. Calea ferată Sibiu–Agnita–Sighișoara a reprezentat, vreme de decenii, o legătură esențială între comunitățile de pe traseu, facilitând transportul oamenilor și al mărfurilor și contribuind la dezvoltarea economică a regiunii.
Prin proiectul „Cursă contra timp”, Asociația Prietenii Mocăniței încearcă să salveze nu doar clădiri, șine și locomotive, ci și memoria unei epoci. Iar documentele cercetate acum ar putea oferi publicului o perspectivă mai amplă asupra felului în care a luat naștere și s-a dezvoltat una dintre cele mai interesante legături feroviare din Transilvania.

















